ROMÂNIA

                                                                                CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

                   DIRECŢIA  GENERALĂ  DE  ASISTENŢĂ  SOCIALĂ  ŞI  PROTECŢIA  COPILULUI

 

Str. Gavrilov Corneliu   nr..120, Tulcea  820080;    Tel.: (0240)   517 455;   Fax: (0240)  516 466

Serviciul Strategii,Programe, Proiecte, Monitorizare, Statistica, Coordonare si Îndrumare a activitatii SPAS-urilor . telefon 0724054167

 

 

 

 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL D.G.A.S.P.C. TULCEA

 

 

 

2019-2020

 

 

 

 

TULCEA

 

 

 

Cuprins

 

CAPITOLUL I - CONSIDERAȚII GENERALE ………………………………    1

CAPITOLUL II - SCOP ȘI OBIECTIVE, CAPITOLUL III- CONTEXTUL NAȚIONAL …………………………………………………………………...............................    2

Scurt istoric D.G.A.S.P.C. Tulcea ………………………………....... ….………..     6

CAPITOLUL IV – PRINCIPII ȘI VALORI ……………………………............   14

CAPITOLUL V – GRUPURILE ȚINTĂ ALE STRATEGIEI …………..........   16

În domeniul protecției copilului ……………………………………………………   16

În domeniul protecției adultului …………………………………………………….  20

CAPITOLUL VI – CONTEXTUL ACTUAL…………………………………….. 20

Factori geografici, factori demografici………………………………………………..21

Factori economici ………………………………………………………………..……30

Servicii în domeniul protecției și asistenței sociale pentru copii și tineri ……… ……33

Servicii în domeniul protecției asistenței sociale a persoanelor adulte …………. …...35

CAPITOLUL VII – CONTEXUL LEGISLATIV …………………………………37

Priorități, politici și cadrul juridic existent………………………………………....…. 37

CAPITOLUL VIII – SERVICIILE SOCIALE ALE D.G.A.S.P.C. TULCEA……49

Asistența socială a persoanelor adulte …………………………………………………49

Asistența socială a copiilor………………………………………………………. ……55

CAPITOLUL IX – OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ÎN CADRUL D.G.A.S.P.C. TULCEA……………….............................. 59

Promovarea și protecția drepturilor copilului ………………………………………….60

Protecția și asistența persoanelor cu handicap………………………………………… 62

Protecția și asistența persoanelor vârstnice …………………………………….. … ….64

Protecția și asistența altor categorii de persoane aflate în situații de vulnerabilitate …..66

 

 

Anexă

 Planul operațional pentru implementarea Strategiei județene de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul D.G.A.S.P.C. TULCEA ………………………………………………………  67

CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE

 

Asistenţa socială este un ansamblu de instituţii, programe, activităţi profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităţilor cu probleme speciale aflate temporar în dificultate care, din cauza unor motive de natură economică, socio-culturale, biologice sau psihologice, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal, decent de viaţă.

Domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în viaţa economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii, dintre care cele mai importante sunt protecţia copilului, protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi, protecţia persoanelor vârstnice, protecţia victimelor violenţei în familie, prevenirea şi combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) şi egalitatea de şanse.

Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale şi are drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să işi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru a se integra social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii sociale şi de reducere a excluderii sociale.

Sistemul judeţean de servicii sociale cuprinde ansamblul tuturor serviciilor sociale funcționale la nivelul judeţului, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditaţi, publici şi privaţi, prin care autoritătile publice locale împreună cu societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.

Strategia de dezvoltare a sistemului de asistenţă şi protecţie socială, reprezintă un instrument de organizare şi evaluare a dezvoltării sectorului public de asistenţă socială în acord cu principiile şi obiectivele cuprinse în documentele comunitare, naţionale şi regionale.

 

CAPITOLUL II - SCOP ŞI OBIECTIVE

 

Strategia îşi propune promovarea şi dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii la nivel judeţean care să aibă ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calitătii vieţii şi promovarea incluziunii sociale a acestora.

Serviciile sociale de la nivelul judeţului reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.

Implementarea strategiei va avea drept rezultat promovarea unui sistem de servicii sociale la nivelul judeţului Tulcea, capabil să asigure dezvoltarea capacităţilor indivizilor şi/sau comunităţilor pentru soluţionarea propriilor nevoi sociale, precum şi creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Ne propunem asigurarea la nivelul judeţului a unui sistem de servicii sociale cu caracter proactiv şi care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia.

CAPITOLUL III- CONTEXTUL NAŢIONAL

 

După anul 1990, sistemul de asistenţă şi protecţie socială a avut mai degrabă un caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situaţii de criză, fără priorităţi clar stabilite. Astfel, sistemul a urmărit asigurarea unei protecţii minimale, iar legislaţia adoptată in această perioadă a avut in vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea perioadei de tranziţie către o economie de piaţă.

Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc după anul 1997 a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate cu impact asupra capacităţii de supervizare şi control.

Evoluția cadrului legislativ

Adoptarea Legii 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a constituit pasul decisiv in crearea coerenţei legislative şi instituţionale, deschizându-se calea reformei şi dezvoltării sistemului naţional de asistenţă şi protecţie socială. Coordonarea întregii activităţi de asistenţă socială era apanajul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, căruia îi erau subordonate instituţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, dar totodată, existau şi o serie de comisii organizate la nivelul instituţiilor prefectului şi al instituţiilor descentralizate.

La nivel local, implementarea măsurilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează în principal de către direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului, agenţiile judeţene antidrog, autorităţile judeţene de sănătate publică, inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene şcolare şi serviciile publice de asistenţă socială.

Autorităţile publice locale au responsabilităţi importante în stabilirea drepturilor de asistenţă socială, cât şi în furnizarea suportului financiar şi în servicii. În acelaşi timp se consolidează rolul consiliilor judeţene în dezvoltarea activităţii de asistenţă socială la nivel judeţean şi în organizarea şi susţinerea activităţilor de asistenţă socială la nivel local. Activitatea de protecţie a drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi este în atribuţia direcţiilor generale de asistenţă şi protecţie socială din subordinea consiliilor judeţene.

În plus, ţinând cont de integrarea României în Uniunea Europeană, componentele sistemului trebuie să îşi redefinească rolurile şi să îşi asume responsabilităţi noi, care să aibă ca rezultat integrarea optimă a cetăţenilor în comunitate.

Gradul de civilizaţie şi dezvoltare a unei societăţi se măsoară in mod determinant şi prin sistemul de protecţie socială existent in societatea respectivă, prin măsura în care mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale reuşesc să asigure un nivel de trai acceptabil şi şanse egale de participare la viaţa socială pentru toţi cetăţenii.

Evoluţia economică românească din ultima perioadă - influenţată profund de criza economică mondială - a afectat profund societatea, scăderea veniturilor, disponibilizările, nivelul ridicat de stres, problemele cotidiene, apariţia violenţei având repercusiuni asupra calităţii vieţii.

Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacitaţilor de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare şi reproducere la nivelul tinerei generaţii, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu risc ridicat de excluziune socială sunt: copiii şi tinerii ajunşi în stradă, tinerii care părăsesc centrele de plasament, familiile dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi fără susţinători legali şi cu un grad mare de dependenţă socio-economico-medicală, victimele violenţei în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc, etc., victimele traficului de persoane, persoanele private de libertate, persoanele sancţionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanele cu afecţiuni psihice, persoanele din comunităţile izolate, şomeri de lungă durată, precum şi o parte semnificativă a populaţiei de rromi, care acumulează maimulte dizabilităţi sociale: educaţie scăzută, lipsa de calificare, număr mare de copii, lipsa de locuinţă, lipsa de pământ în proprietate pentru cei care locuiesc la ţară.

Principalii factori de excluziune socială sunt:

• erodarea rapidă a veniturilor datorită crizei economice, atât ca valoare cât şi ca număr;
• accentuarea polarizări iveniturilor;
• reducerea numărului de locuri salariale demuncă;
• veniturile celor care au recurs la activităţi economice pe cont propriu au stat sub semnul incertitudinii;
• dezorganizarea controlului social;
• scăderea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii socialefundamentale.

Adoptarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 creează cadrul legal şi instituţional care defineşte reforma indomeniu.

Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de aceasta conturează sistemul naţional de asistenţă socială cu cele două componente majore, respectiv sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Beneficiile sociale au impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile reprezentând sume acordate lunar persoanelor indreptăţite şi care vizează combaterea riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susţinerea familiilor cu copii (alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiilor, indemnizaţia pentru creşterea copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport cu indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie.

O atenţie sporită se acordă in noua Lege a asistenţei sociale, serviciilor de ingrijire personală. Acestea se adresează persoanelor dependente care ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţi şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune). În cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, Comisia Europeană a alocat României pentru perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde euro.

Elaborarea planurilor naţionale şi a strategiilor sectoriale au ca scop promovarea incluziunii sociale şi necesită o coordonare mult mai strânsă între toţi partenerii. Dacă în procesul de elaborare a planurilor există un relativ consens, atunci se va ajunge la un grad mult mai ridicat de atingere a obiectivelor propuse.

În acest sens, cele mai importante acţiuni ce pot să contribuie la îmbunătăţirea procesului de incluziune socială se pot sintetiza astfel:

• creşterea cooperării interinstituţionale în domeniul incluziunii sociale printr-o clară distribuţie a resurselor şi responsabilităţilor;
• promovarea de dezbateri publice, la intervale bine stabilite, privind teme prioritare din domeniul incluziunii sociale, implicând un număr mare de participanţi din toate sferele de activitate, precum şi reprezentanţi ai clasei politice;
• dezvoltarea comunitară cu scopul de a susţine nivelul local în dezvoltarea propriului mecanism de elaborare a planurilor de incluziune socială, de a putea evalua nevoile reale cu care se confruntă, precum şi de a avea un mecanism real de evaluare şi monitorizare;
• nevoia de a ne baza pe date şi indicatori atunci când evaluăm politicile şi monitorizăm programele de incluziunesocială;
• elaborarea de studii şi cercetări prin care să se analizeze situaţia curentă şi să se elaboreze recomandări pe teme prioritare din domeniul incluziunii sociale, identificate la nivel naţional;
• organizarea de sesiuni de formare a personalului din administraţiile locale şi naţionale care au responsabilităţi în promovarea incluziunii sociale.

Planul National de Dezvoltare (PND) analizează situaţia sistemului de asistenţă socială în cadrul mai larg al incluziunii sociale. PND atrage atenţia asupra creşterii "presiunii" populaţiei vârstnice asupra populaţiei adulte - potenţial active, schimbare demografică care va avea un impact deosebit asupra unor importante părţi ale sistemului de asistenţă socială. Conform aceluiaşi document programatic naţional, acţiunile indicative în domeniul asistenţei sociale vizează construirea şi/sau reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a diferitelor tipuri de infrastructuri de asistenţă socială, necesare desfăşurării activităţii lor, profesionalizarea resurselor umane, intensificarea eforturilor pentru integrarea socio - profesională a grupurilor vulnerabile. Problemele-cheie identificate în PND sunt slaba incluziune a grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii şi necesitatea dezvoltării unui sistem de servicii sociale la domiciliu, asigurarea unui număr suficient de instituţii de îngrijire şi asistenţă, precum şi creşterea calităţii serviciiloracordate.

D.G.A.S.P.C. TULCEA. SCURTISTORIC

Activitatea de asistenţă socială organizată de către Consiliul Judeţean Tulcea a parcurs 4(patru) etape, jalonate de reglementările juridice în materie.

La data de 1 ianuarie 1997 se înfiinţează Serviciul social pentru ocrotirea copilului şi familiei, instituţie publică sub autoritatea Consiliului Judeţean Tulcea.

Serviciul public creat cu un nucleu de 8 persoane care aveau pregătire de specialitate avea drept obiective:

1. coordonarea autorităţilor locale în vederea ocrotirii copiilor îndificultate;
2. prevenirea abandonului familial şi prevenirea instituţionalizării copiilor;
3. coordonarea şi sprijinirea O.N.G. cu activităţi similare.

Începând cu data de 1 iulie 1997, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 205 din 19 mai 1997 cu privire la organizarea autorităţilor publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului, se organizează Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr.30 din 25 iunie 2007.

În afara competenţelor deţinute de fostul serviciu social, instituţia nou înfiinţată mai asigură:

1. exercitarea controlului privind condiţiile de viaţă a minorilor din unităţile de ocrotire şi din familiile de plasament sausubstitutive;
2. analiza factorilor favorizanţi ai delicvenţei juvenile şi adaptarea măsurilor care să limiteze acest flagel;
3. sprijinirea activităţii Comisiei pentru Protecţia Copilului;
4. preluarea Centrului de Primire a Minorilor în Regim deUrgenţă.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr.76 din 30 noiembrie 2004 se înfiinţează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea, prin comasarea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Tulcea, Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială Tulcea, Centrului de Recuperare Neuropsihică Babadag, Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Socială Babadag şi Complexului de Servicii Sociale cu Funcţiuni Multiple Tulcea.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, a Legii nr. 448/2006 privind protecţia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, instituţia nou înfiinţată realizează la nivel judeţean măsurile de aistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate înnevoie.

Începând cu data de 1 noiembrie 2014, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr.144 din 24 octombrie 2014, s-a adoptat o nouă organigramă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (conform anexei) prin care s-a structurat distinct sub raportul subordonării cele două mari componente - Protecţia dreptului copilului şi a familiei şi Protecţia persoanelor adulte aflate în dificultate.

Începând cu data de 01iulie 2018, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr.110 din 29 iunie 2018, s-a adoptat o nouă organigramă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (conform anexei) prin care s-a structurat distinct sub raportul subordonării cele două mari componente - Protecţia dreptului copilului şi a familiei şi Protecţia persoanelor adulte aflate în dificultate.

Atribuţiile generale şi specifice ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sunt:

• elaborează şi implementează strategiile şi planurile de acţiune la nivel judeţean, în concordanţă cu strategiile şi planurile naţionale de acţiune în domeniu, precum şi cu programul propriu de dezvoltarecomunitară;
• iniţiază şi aplică măsuri de combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială şi asigură soluţionarea urgenţelorsociale;
• coordonează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale în concordanţă cu nevoia socială identificată asigurând o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului şi acordă sprijin financiar şi tehnic pentru susţinerea acestora;
• propune înfiinţarea şi administrează serviciile sociale specializate, direct sau în parteneriat, ori prin contractare cu alte autorităţi şi instituţii publice şi private, forme de asociere a societăţii civile, inclusiv cu instituţii de cult recunoscute de lege, implicate în derularea programelor de asistenţă socială;
• acordă sprijin autorităţilor locale în scopul dezvoltării şi organizării serviciilor sociale;
• asigură activităţile de formare, informare şi consiliere în vederea creşterii performanţei serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şicomunelor;
• monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinţate şiadministrate;
• elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniu;
• acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială;
• elaborează şi propune Consiliului Judeţean Tulcea, proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale, unităţilor de asistenţă socială din structura D.G.A.S.P.C. Tulcea şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de acţiune propriu.

Direcţia Generală are următoarele atribuţii specifice, conform Legii nr. 272/2004, Legii nr. 448/2006 şi H.G. nr. 797/2017:

a)  în domeniul protecţiei persoanelor adulte:

• completează evaluarea situaţiei socio-economice a persoanei adulte aflate în nevoie, a nevoilor şi resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate după epuizarea măsurilor prevăzute în programul individual de recuperare, readaptare şi integrare socială a persoanei cu handicap;
• acordă persoanei adulte asistenţă şi sprijin pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;
• depune diligenţele pentru clarificarea situaţiei juridice a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;
• coordonează metodologic activitatea centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap din structura D.G.A.S.P.C.Tulcea;
• asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea şi asigurarea funcţionării în structura proprie a unor centre specializate;
• depune diligenţe necesare pentru reabilitarea persoanei adulte, conform programului individual de recuperare, readaptare şi integrare socială a persoanei cu handicap;
• asigură măsurile necesare pentru realizarea activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi pentru acordarea serviciilor destinate victimelor violenţei în familie şi agresorilor familiali;
• îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

b)  în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilorcopilului:

• întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
• monitorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor de instituire a măsurilor de protecţie specială a copilului;
• identifică familiile sau persoanele care pot lua în plasamentcopilul;
• monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii pe toată durata acestei măsuri;
• identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti, în condiţiile legii, încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi, evaluează şi monitorizează activitatea acestora;
• acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în vederea reintegrării în mediul său familial;
• reevaluează cel puţin o dată la trei luni şi ori de câte ori este cazul, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz, menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;
• îndeplineşte demersurile vizînd deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa;
• identifică persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;
• monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit;
• îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

c)   Alte atribuţii:

• coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
• coordonează metodologic activitatea de prevenire a separării copilului de părinţii săi, precum şi cea de admitere a adultului în instituţii sau servicii desfăşurate la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială;
• coordonează metodologic Serviciile publice de asistenţă socială/ Compartimentele de asistenţă socială/ persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din cadrul Consiliilor locale, în activitatea de identificare a persoanelor care pot deveni asistenţi personali ai persoanei cu handicap şi de supraveghere a activităţii acestor asistenţi;
• colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie sau cu operatori economici prin încheierea de convenţii de colaborare cu aceştia;
• dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale şi a serviciilor destinate protecţiei familiei şi a copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în funcţie de nevoile comunităţii locale;
• asigură, la cerere, consultanţă de specialitate gratuită, privind acordarea serviciilor sociale, măsurilor şi beneficiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului; colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
• fundamentează şi propune Consiliului Judeţean înfiinţarea, finanţarea, respectiv cofinanţarea instituţiilor publice de asistenţă socială, precum şi a serviciilor pentru protecţia copilului, serviciilor destinate sprijinirii familiei, prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
• prezintă anual sau la solicitarea Consiliului Judeţean Tulcea, rapoarte de activitate a activităţilor desfăşurate;
• asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap;
• sprijină şi dezvoltă un sistem de informare şi de consultanţă accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, victimelor violenţei în familie şi oricăror persoane aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;
• acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a persoanelor cu handicap în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;
• organizează activitatea de selectare şi angajare a personalului din aparatul propriu, de evaluare periodică şi de formare continuă a acestora;
• asigură serviciile administrative şi de secretariat ale Comisiei pentru protecţia copilului, respectiv ale Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
• îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de actele normative sau stabilite prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Tulcea;
• realizează la nivel judeţean baza de date privind copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, copiii şi familiile aflate în situaţie de risc, precum şi a cazurilor de violenţă în familie şi raportează trimestrial aceste date Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Prin atribuţiile sale, D.G.A.S.P.C. Tulcea contribuie la exercitarea următoarelor funcţii:

1. de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean Tulcea;
2. de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
3. de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
4. de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;
5. de reprezentare a Consiliului Judeţean Tulcea pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;
6. de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului la nivelul judeţului.

De la înfiinţare, obiectivele DGASPC au urmărit promovarea protecţiei copilului prin oferirea de servicii alternative de tip familial, evaluarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial în vederea dezinstituţionalizării, înfiinţarea de noi servicii în vederea prevenirii abandonului şi reducerii institutionalizarii.

Direcţia Generală de Asistenţa Socială si Protecţia Copilului Tulcea este principalul furnizor de servicii sociale la nivelul judeţului Tulcea, este instituţia care asigură aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul: protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu dizabilităţi, vârstnicilor, precum şi a altor categorii de populaţie aflate în situaţii de risc. Direcţia Generală de Asistenţa Socială si Protecţia Copilului Tulcea, ca instituţie publică de interes judeţean, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Tulcea, este finanţată din fondurile Bugetului de Stat. Totodată, DGASPC Tulcea îşi desfăşoară activitatea pornind de la nevoile specifice ale populaţiei judeţului Tulcea, stabilite prin Strategiile propuse de Direcţie şi aprobate de către Consiliul Judeţean Tulcea, iar specialiştii proprii ai Direcţiei asigură implementarea reformelor în domeniul asistenţei sociale, oferind servicii în conformitate cu exigenţele impuse de standardele de asistenţă socială. Pentru înfiinţarea şi diversificarea serviciilor acordate copiilor şi persoanelor adulte defavorizate din judeţul Tulcea, DGASPC a accesat programe de finanţare ale Uniunii Europene, în vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege.

CAPITOLUL IV - PRINCIPII ŞI VALORI

Imperativul strategiei îl constituie bunăstarea beneficiarilor, asigurarea accesului la o gamă largă de servicii şi prestaţii sociale, adaptate nevoilor individuale şi de grup. Întreg sistemul de asistenţă socială judeţean trebuie să fie întemeiat şi să funcţioneze cu valori  şi principii generale care sunt evidenţiate în cele ce urmează.

             PRINCIPII GENERALE ALE SISTEMULUI JUDEŢEAN DE SERVICII SOCIALE

Solidaritatea socială

Întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie.

     Subsidiaritatea

În situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul.

     Universalitatea

Fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege.

     Abordarea individuală

Măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului.

    Parteneriatul

Instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile.

                 VALORILE CARE STAU LA BAZA ACORDĂRII SERVICIILOR SOCIALE

                  

Respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

Participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii şi familiile acestora participă activ In planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale;

Transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

Nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată;

Eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;

Eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu;

Respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;

Activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial;

Proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil In propriul mediu de viaţă;

Complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea Intregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin alfamiliei,comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;

Concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;

Egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces In mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială;

Confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;

Echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi social egale;

Dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.

CAPITOLUL V - GRUPURILE ŢINTĂ ALE STRATEGIEI

 

           ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI COPILULUI

            

Prezenta strategie vizează toţi copiii de pe teritoriul judeţului TULCEA, precum şi copii aflaţi în străinătate, copii fără cetăţenie, copii refugiaţi şi copii străini aflaţi pe teritoriul judeţului în situaţii de urgenţe.

Iată câteva categorii, din acest grup ţintă, care necesită o atenţie deosebită:

 

• Copiii aflaţi în risc de separare depărinţi.

Din acest grup fac parte copiii din familii aflate în situaţie de criză (de ex: calamităţi naturale, lipsa unei locuinţe, pierderea veniturilor, familii cu mulţi copii sau familii monoparentale, lipsa unui loc de muncă sau a unei locuinţe corespunzătoare, consum de alcool, relaţiile familiale conflictuale, plecarea la muncă în altă localitate sau în străinătate a părinţilor sau a unuia dintre ei, boli cronice sau dizabilităţi, sarcini timpurii, etc.) pentru care modalitatea de intervenţie trebuie să fie rapidă. Majoritatea serviciilor destinate prevenirii separării copilului şi menţinerii acestuia în familie sunt concentrate la nivelul DGASPC, contrar spiritului descentralizării şi al principiului subsidiarităţii în asisteţă socială, în timp ce SPAS se rezumă la acordarea beneficiilor.

                        Copiii separaţi de părinţi.

Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană/familie, la asistent maternal sau într- un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopţia naţională sau integrarea socio-profesională. Copiii separaţi de părinţi sunt şi copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Pentru unii dintre aceştia situaţia separării de părinţi este cu atât mai gravă cu cât sunt lăsaţi în grija unor membri ai familiei extinse sau a unor cunoştinţe de familie, nenominalizate ca reprezentanţi legali ai copiilor, fapt care conduce la imposibilitatea, pentru aceşti copii, de a beneficia de drepturile care li se cuvin, potrivit legii, sau la intrarea lor, ca unică alternativă, în sistemul de protecţie specială.

                        Copiii părăsiţi în unităţi sanitare.

Pentru copiii nou născuţi sănătoşi sau cu diferite dizabilităţi, dar şi pentru copiii de diferite vârste, părăsiţi în diferite unităţi sanitare, trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă când starea de sănătate, a acestora, o permite. La înlocuirea măsurii de protecţie în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului se va avea în vedere cu prioritate plasamentul copilului în familia extinsă, în reţeaua socială a familie, iar daca nu este posibil plasamentul acestuia în asistenţă maternală. Este interzis plasamentul copilului cuvârsta cuprinsă între 0-7 ani în sistem rezidenţial, cu excepţia copilului încadrat în grad de handicap, care poate fi plasat în centre de plasament specializate pentru protecţia copilului cu handicap.

                        Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie.

Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale. Beneficiază de protecţie specială tinerii aflaţi în sistem, care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, până la vârsta de 26 de ani. Pentru aceşti tineri se asigură servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă în centre, participarea la programe de calificare profesională, sprijin în găsirea unui loc de muncă şi în  continuarea studiilor univesitare pentru unii dintre aceştia.

                        Copiii abuzaţi, neglijaţi (inclusiv copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate) sau supuşi exploatării.

Abuzul, neglijarea şi exploatarea sunt forme de rele tratamente produse de către părinţi sau orice altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea şi demnitatea. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi.

                        Copiii străzii.

La nivelul judeţului nostru din acest grup fac parte copiii care se află pe stradă trimişi de familie pentru a câştiga bani prin diverse munci, cerşit sau mici furturi.

                        Copiii delincvenţi (copiii în conflict culegea).

Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. Astfel, copiii care nu răspund penal sunt cei care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei cu vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta fără discernământ; copiii care răspund penal sunt cei care au vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ şi cei care au împlinit vârsta de 16 ani. Prezenta strategie are în vedere şi copiii predispuşi la săvârşirea de fapte penale, cei cu comportament deviant aflaţi în familie sau în sistemul de protecţie al copilului.

                        Copii născuţi prematuri sau care prezintă semne de întâziere în dezvoltarea abilităţilor/deprinderilor.

Toate lucrurile de care au nevoie copiii pentru dezvoltare trebuie să corespundă fiecărui stadiu de dezvoltare în parte – dacă se sare peste o etapă, copilul va avea nevoie de ajutor special de a compensa. Neasigurarea unor nevoi ale copilului este asociată cu o serie de probleme: sub-stimulare senzorială, instabilitatea sistemului de pedeapsă şi recompensă, lipsa modelelor de autonomie, frecvenţa şcolară redusă până la abandon şcolar.

                        Copiii cu dizabilităţi, infectaţi HIV/bolnavi SIDA şi boli cronice grave.

Din acest grup fac parte copiii încadraţi într-un grad de handicap, copiii din învăţământul special şi cei integraţi în învăţământul de masă, copiii infectaţi HIV sau bolnavi SIDA, precum şi cei cu boli cronice grave (de exemplu cancer). Abordarea acestui grup de copii se bazează pe Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii aprobate în anul 2001 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

                           Copiii cu tulburări de comportament.

În contextul actual, acest grup de copii se află la risc de a fi separaţi de familie şi uneori de a fi integraţi în învăţământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului. Prezenta strategie are în vedere şi ameliorarea în fapt a situaţiei reale a acestei categorii de copii.

                        Copiii aparţinând minorităţilor etnice.

Din cadrul acestui grup, se acordă o atenţie sporită copiilor din comunitatea rromă. Dinamica societăţii contemporane a relevat noi valenţe ale importanţei reconcilierii vieţii de familie cu cea profesională, motiv pentru care, prezenta strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii.

Totodată, Strategia are în vedere profesioniştii care interacţionează cu copiii, precum şi

comunitatea locală.

• Victimele violenţei domestice – din această categorie sunt beneficiarii ai acestei strategii acele persoane adulte a căror viaţă le este pusă în pericol în familie, din cauza violenţei unuia dintre parteneri sau a altui membru dinfamilie.
• Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie - din această categorie fac parte toţi tinerii care părăsesc sistemul de protecţie al copilului şi care nu au reuşit să se integreze socio-profesional.

       ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ADULTULUI

• Persoanele adulte

Sunt subiect al prezentei strategii, persoanele adulte care se află în situaţii de risc de marginalizare socială, cele fără locuinţă, sau care suferă de anumite boli grave, persoanele cu diferite adicţii si aparţinătorii acestora, fiind în imposibilitatea de a se îngriji singuri şi nu au suport din partea familiei sau a comunităţii locale.

• Persoanele vârstnice sunt acele persoane care nu au familie care să le ofere suport emoţional, financiar, locativ, etc. şi care se află în situaţii de marginalizare, de excluziune socială.
• Persoanele adulte cu handicap. Din acest grup fac parte toate persoanele care au fost încadrate într-un grad de handicap, de către Comisia de evaluare, indiferent daca sunt instituţionalizate sau sunt în familie.
• Persoanele fără adăpost – ne referim la acele persoane/familii care, din motive imputabile sau neimputabile, au pierdut locuinţa, sau cele care nu au avut niciodată o locuinţă şi care momentan locuiesc în stradă.

CAPITOLUL VI– CONTEXTUL ACTUAL

 

• Factori geografici

Judeţul Tulcea este situat în extremitatea de E-SE a României, în partea central- nordică a Dobrogei, la gurile Dunării, cu ieşire la Marea Neagră (în E), la graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina (în N), limitat de judeţele Galaţi (NV), Brăila (V) şi Constanţa (S), la intersecţia paralelei de 45° latitudine N cu meridianul de 29°  longitudineE.Pe teritoriul judeţului se află punctul extrem estic al României, respectiv 29°41'24" longitudine E, la Sulina. Suprafaţa totală este de 8499 kmp (reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării. Aceasta îl plasează pe locul 4 pe ţară, după judeţele Timiş, Suceava şi Caraş-Severin. Din suprafaţa totală a judeţului, 3446 km2 reprezintă suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim Sinoe.

Judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezintă ca un platou tipic, ce determină existenţa a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa şi pădurea) şi zona umedă formată din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren încă în formare.

Clima este temperat continentală cu veri calde şi ierni reci, cu precipitaţii reduse cantitativ, cu vânturi dominante din nord si nord-est.

Reţeaua hidrogafică este dominată de Fluviul Dunărea, râuri mici ( Teliţa, Taiţa, Slava) ce se varsă fie în Dunăre, fie în numeroasele lacuri de pe teritoriul judeţului.

Arheologic, se constată locuirea acestui teritoriu de peste 110.000 ani, prin vestigiile culturilor Hamangia, Gumelniţa şi traco-dacica, ale cetăţilor geto-dacice şi marilor construcţii edilitare.

                        Unităţi administrativ-teritoriale

Organizarea administrativ-teritorială este următoarea: 1 municipiu (Tulcea), 4 oraşe (Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina), comune - 46, sate – 133. Reşedinţa administrativă a judeţului este Municipiul Tulcea.

                        Factori demografici

Populaţia, în urma recensământului din 20 octombrie 2011 este de 213083 locuitori (1,05 % din populaţia ţării), din care 106.006 locuitori desex masculin (49,7 %) şi 107.077  locuitori de sex feminin (50.3 %). Populaţia urbană este de 99.581 locuitori (46,7 %) iar cea rurală de 113.502 locuitori (53.3%).

Scăderea populaţiei are loc atât pe cale naturală - sporul natural este în continuare negativ (-5,5 la 1000 de locuitori), cât şi prin migraţie.

Densitatea: 25,1 locuitori/km2.

Structura populaţiei, după etnii, este următoarea: 84% români, 4.8% ruşi  - lipoveni, 1,6 % romi, 0.8 % turci, 0,5% ucraineni, 0,5% greci, 0.05 % tătari, 7,75 % alte minorităţi etnice (maghiari, macedoneni, armeni, italieni, germani, bulgari, ceangăi, polonezi, evrei, slovaci, sârbi, alte etnii).

Municipiul Tulcea are o populaţie de 73.707 locuitori, fiind cel mai important centru comercial al judeţului. Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt Sarichioi, Jijila şi Greci, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt Sfântu Gheorghe, Ceatalchioi şi Pardina.

Tabelul 1. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului TULCEA la 20 octombrie 2011

 

 

Localităţi	Total persoane	Masculin	Feminin
Total judeţ	213083	106006	107077
Mediul urban	99581	48697	50884
Municipiul Tulcea	73707	35925	37782
Oraş Babadag	8940	4433	4507
Oraş Isaccea	5026	2491	2535
Oraş Măcin	8245	3987	4258
Oraş Sulina	3663	1861	1802
Mediul Rural	113502	573096	56193
Baia	4758	2446	2312
Beidaud	1608	844	764
Beştepe	1667	866	801
C.A. Rosetti	910	472	438
Carcaliu	2457	1161	1296
Casimcea	2976	1508	1468
Ceamurlia de Jos	2163	1085	1075
Ceatalchioi	593	321	272
Cerna	3529	1786	1743
Chilia Veche	2132	1095	1037
Ciucurova	1977	1007	970
Crişan	1228	638	590
Dăeni	2016	1031	985
Dorobanţu	1429	739	690
Frecăţei	3426	1683	1743
Greci	5117	2522	2597
Grindu	1356	690	666
Hamcearca	1414	715	699
Horia	1248	624	624
I.C.Brătianu	1187	600	587
Izvoarele	2049	1043	1006
Jijila	5312	2670	2642
Jurilovca	3935	1939	1996
Luncaviţa	4244	2155	2089
Mahmudia	2341	1150	1191
Maliuc	856	451	405
Mihai Bravu	2356	1212	1144
Mihail Kogălniceanu	2735	1389	1346
Murighiol	3217	1638	1579
Nalbant	2522	1284	1238
Niculiţel	4297	2100	2197
Nufăru	2273	1163	1110
Ostrov	1925	1000	925
Pardina	527	298	229
Peceneaga	1569	298	229
Sarichioi	5856	2968	2888
Sfântu Gheorghe	797	411	386
Slava Cercheză	1666	819	847
Smârdan	1077	532	545
Somova	4388	2217	2171
Stejaru	1570	807	763
Topolog	4698	2401	2297
Turcoaia	3187	1566	1624
Văcăreni	2201	1121	1080
Valea Nucarilor	3266	1641	1625
Valea Teilor	1447	725	722

 

• Distribuţia populaţiei stabile pe medii derezidenţă

În municipii şi oraşe trăiesc 99.581 persoane, reprezentând 46,73% din totalul populaţiei stabile. Populaţia rurală este de 113.502 locuitori, reprezentând53,3% din totalul populaţiei. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 1,03 puncte procentuale în favoarea mediului rural.

                           Structura populaţiei pe grupe devârstă

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,25% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 10,90%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea 57,09%, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 14,75% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,01% în totalul populaţiei stabile.

persoane mature25-64ani                  persoaneinvarstade65anisipeste persoane in varsta de 85 ani si peste

populatie tanara15-24ani

copii 0-14 ani

15-24ani               25-64ani          varsta de 65 ani varsta de 85ani sipeste                   sipeste

persoane in

copii 0-14 ani    populatie tanarapersoanemature        persoanein

0.00%

1.01%

10.00%

10.90%

14.75%

16.25%

50.00% 40.00% 30.00% 20.00%

57.09%

60.00%

                           Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a judeţuluiTulcea

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 199 mii persoane (din totalul celor 213 mii persoane). S-au declarat români 180.496 persoane (90,7 %). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 70 persoane (0,04%), iar numărul celor care s-au declarat rromi a fost de 3.423 persoane (1,72%).

 Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de  persoane  mai  mic de  15 mii sunt: ruşi–lipoveni  (10.342 persoane), turci (1.674 persoane), greci (1.181 persoane ), ucraineni1.083

macedoneni italieni germani bulgari

armeni

180496

romani maghiari rromi rusi-lipoveni turci ucrainieni greci tatari

3423 70              10342

170 14305

23

1181     58 1674 1083

59 57 23

119

persoane), tătari (119 persoane), macedoneni (59 persoane), armeni ( 58 persoane), italieni (57 persoane), germani (23 persoane), bulgari (23 persoane), alta etnie (132 persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 0,89% la 1,72%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie ruşi- lipoveni (de la 6,37% la 5,20%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 199 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 92,93% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 0,02% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 0,67%, iar limba ucraineană pentru 0,32% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă limba maternă pentru 10.724 persoane din 198.827 care şi-au declarat limba maternă şi care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,66% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 199 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 93,17% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,18% s-au declarat de religie romano-catolică, 0,01% de religie reformată, iar 0,12% penticostală. Ponderi între 0,09%-0,17% au înregistrat următoarele religii: greco- catolică (0,01%), baptistă (0,09%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,17%).

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 6,21% din total.

S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,04% din totalul populaţiei.

                        Structura populaţiei stabile pe stări civile

         Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 48,87% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 52 mii bărbaţi şi 52 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,68%, persoanele văduve reprezintă 10,07% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,38%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 9 mii persoane.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 51,24% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 39,79% nivel mediu posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 8,97% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 4.343 persoane analfabete.

persoane divortate

persoane vaduve

persoanecasatorite         persoanenecasatorite

0.00%

4.38%

10.00%

10.07%

30.00% 20.00%

36.68%

40.00%

48.87%

60.00% 50.00%

STRUCTURA POPULATIEI STABILE

60.00%
	51.24%
50.00%
		39.79%
40.00%
			nivel scazut de educatie
30.00%
			nivel mediu de educatie
			nivel superior de educatie
20.00%
10.00%			8.97%
0.00%

                        Persoane plecate pe perioadă îndelungată înstrăinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 14 mii şi evident nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate desprea ceştia.

* Informaţia privind starea civilă legală nu a fost disponibilă pentru 38 persoane”.

                              Factori economici

Agricultura rămâne principala activitate economică în judeţul Tulcea1 şi cea mai mare sursă de locuri de muncă. În 2009 o mare parte a exporturilor din Tulcea a constat în produse vegetale, materiale textile şi articole din textile, metale şi altele. De asemenea, importante pentru economia locală sunt industria de construcţii, alimentară (peşte, carne, produse de panificaţie şi lactate), pescuitul şi turismul. Oraşul Tulcea are un port care deserveşte transportul de bunuri până la 18.000 de tone pe sarcină şi marfă prelucrată anual.

Economia judeţului este puternic influenţată de factorii geografici şi sociali.

Principalii factori care contribuie la apariţia stării de sărăcie în rândul populaţiei din anumite zone sunt:

• numărul redus de locuri demuncă;
• nivelul redus alveniturilor;
• infrastructura insuficientdezvoltată;
• accesul dificil la servicii sociale şi medicalespecializate;
• tendinţa de îmbătrânire şi de creştere a gradului dedependenţă;
• insuficienţa locuinţelor şi condiţiile improprii delocuit;
• costurile ridicate aleutilităţilor.

 

Şomerii înregistraţi şi rata şomajului

 

 

 

Indicator	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Media
Numar someri 2013	5554	5584	5319	4959	4638	4508	4578	4196	4460	4736	4777	5207	4874
Numar someri 2014	5197	5208	4998	4563	4373	4143	4419	4497	4502	4440	4540	4775	4638
Numar someri 2015	4887	4834	4454	4269	3916	3759	3870	3994	3990	4127	4492	4730	4277
Numar someri 2016	4504	4633	4689	4395	4323	4119	4254	4231	4154	4061	4358	4517	4353
Numar someri 2017	4490	4357	4378	3816	3596	3538	3505	3506	3459	3754	3836	3951	3849

 

 

Indicator	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Media
Rata somajului 2013	6,54%	6,55%	6,27%	5,84%	5,46%	5,31%	5,39%	4,93%	5,25%	5,28%	5,33%	5,80%	5,66%
Rata somajului 2014	5,79%	5,81%	5,57%	5,09%	4,88%	4,62%	4,93%	5,01%	5,02%	5,04%	5,15%	5,42%	5,19%
Rata somajului 2015	5,55%	5,49%	5,06%	4,85%	4,44%	4,27%	4,39%	4,53%	4,53%	4,73%	5,15%	5,42%	4,87%
Rata somajului 2016	5,26%	5,41%	5,48%	5,13%	5,05%	4,81%	4,97%	4,94%	4,85%	4,74%	5,09%	5,28%	5,08%
Rata somajului 2017	5,34%	5,18%	5,21%	4,54%	4,28%	4,21%	4,17%	4,17%	4,11%	4,46%	4,56%	4,70%	4,58%

Harta Serviciilor Sociale

                               

                                                               

 

1. SERVICII ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI ASISTENȚEI SOCIALE PENTRU COPII ȘI TINERI

 

      SERVICII FURNIZATE DE D.G.A.S.P.C. TULCEA

SERVICII SOCIALE CU CAZARE
Centre rezidențiale pentru copii în sistemul de protecție specială
Centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții : centre de plasament, case de tip familial, apartamente etc.
Case de tip familial, apartamente, centre de plasament ■		Tulcea 0            ·          Complex de Unități de Tip Familial Isaccea, tel. 0757 999 934 Sulina            ·          Centrul de Plasament Sulina,  tel. 0757 999 946 Somova            ·          Centrul de Plasament Somova, tel. 0757 999 947   Sambăta Nouă            ·          Centrul de Plasament Sambăta Nouă, tel. 0757 999 948       Mahmudia            ·          Centrul de Plasament Mahmudia, tel. 0759 035 428
Centre de primire în regim de urgență
Centru de primire în regim de urgență □		Tulcea            ·          Centrul de primire minori în regim de urgență,  tel. 0757 999 950
Telefonul Copilului		0240 983
Servicii pentru copilul aflat în plasament la rude/familii/persoane precum și la asistent maternal
Asistent maternal ♠		Babadag, Beștepe, Ceamurlia de Jos, Cerna, Dăeni, Frecăței, Greci, Isaccea, Jijila, Jurilovca, Luncavița, Mihail Kogălniceanu, Mahmudia, Măcin, Nalbant, Niculițel, Sarichioi, Somova, Tulcea, Turcoaia, Valea Nucarilor, Văcăreni.  D.G.A.S.P.C. Tulcea - Serviciul Management de Caz pentru Copil, Monitorizare și Servicii Sociale, tel. 0757 999 901
Plasament la rude/familii/persoane		Servicii oferite la nivelul județului Tulcea D.G.A.S.P.C. Tulcea - Serviciul Management de Caz pentru Copil, Monitorizare și Servicii Sociale, tel. 0757 999 901
Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru mamă și copil
Centre maternale ◘		Tulcea            ·          Centrul maternal din cadrul Complexului de Servicii „Sf. Maria”, tel. 0757 999 949
Centre rezidențiale destinate victimelor violenței în familie
Centrul de recuperare ◘		Tulcea            ·          Centrul de Recuperare pentru victimele violenței în familie, tel. 0757 999 949
SERVICII SOCIALE FĂRĂ CAZARE
Centre de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități
Centre de zi/recuperare pentru copii cu dizabilități ♣	Tulcea            ·          Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copilul cu Handicap Tulcea, str. Spitalului, nr. 28, tel. 0757 999 930

 

SERVICII FURNIZATE DE CĂTRE  O.N.G.- URI(sunt menționate numai serviciile acreditate)

SERVICII SOCIALE FĂRĂ CAZARE
Centre de zi pentru copii : copii în familie, copii separați sau în risc de separare de părinți, tineri aflați în dificultate
Servicii de zi (educare, îngrijire, consiliere, socializare) ♥	Tulcea            ·          Centrul pentru deprinderi de viață independentă ”Casa Noastră” – Fundația ”Noroc”, str. Suvenir, nr. 2, tel. 0723 544 363            ·          Centrul ”Aproape de Tine” – Asociația ”Măini Întinse”, str. Balizei, nr. 54, tel. 0744 663 223            ·          Centrul ”Pauze scurte” – Asociația ”Măini Întinse”, str. Balizei, nr. 54, tel. 0744 663 223     Măcin            ·          Centrul de zi Măcin – Fundația ”Inimă pentru inimă”, str. Republicii, nr. 7, tel. 0722 291 665

 

SERVICII FURNIZATE LA NIVEL LOCAL

SERVICII SOCIALE FĂRĂ CAZARE
Centre de zi pentru copii, proveniți din familii defavorizate
Servicii de zi (educare, îngrijire, consiliere, socializare) ♥	Tulcea            ·          Centrul de Zi pentru copii ”Pași spre lumină”, str. 14 Noiembrie, nr. 14, tel. 0240 513 014            ·          Centrul Multifuncțional Sofia, str. Victoriei, nr. 101, tel. 0240 513 641            ·          Centrul de Îngrijire, supraveghere și educație timpurie Sibell, str. Aleea Mugurel, nr.3, tel. 0340 106 415            ·          Unitatea Mobilă de Recuperare funcțională și Asistență Medicală Comunitară Baia            ·          Centrul de Zi Baia, str. Heracleea, nr. 1, tel. 0240 564 068 Ceamurlia de Jos            ·          Centrul de asistență după program școlar, tip after school Ceamurlia de Jos, tel. 0240 564 706 Isaccea            ·          Centrul de Zi „Pentru o zi mai bună” Isaccea, str. N. Grigorescu, nr.1, tel. 0240 540 027 Măcin            ·          Centrul de Zi „Sf. Parascheva”Măcin, str. Cetății, nr.19, tel. 0340 100 102 Niculițel            ·          Centrul de Zi Niculițel, str. Isaccei, nr.32, tel.0240 542 083 Peceneaga            ·          Centrul de Zi „Speranța „ Peceneaga, tel. 0240 577 130

 

 

1. SERVICII ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ASISTENȚEI SOCIALE A PERSOANELOR ADULTE

SERVICII FURNIZATE DE D.G.A.S.P.C.TULCEA

SERVICII SOCIALE CU CAZARE
Centre rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități
Centre de îngrijire și asistență
Centre de îngrijire și asistență ♦	Tulcea Ø  Centrul de Îngrijire și Asistență Tulcea din cadrul Complexului de Servicii Sociale pentru Persoane Adulte „Sf. Nectarie” Tulcea, str. Mircea Vodă, nr. 57 C, tel. 0757 999 932 Tichilești            ·          Centrul de Îngrijire și Asistență Tichilești, tel. 0757 999 912 Babadag            ·          Centrul de Îngrijire și Asistență „Dumbrava” Babadag, str. Heracleea, nr.49, tel. 0757 999 944            ·          Centrul de Îngrijire și Asistență Babadag, str. Heracleea, nr.47, tel. 0757 999 923
Centre de recuperare și reabilitare
Centre de recuperare și reabilitare ▲	Babadag            ·          Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Babadag, str. Heracleea, nr.45, tel. 0757 999 921            ·          Centrul de Reabilitare Neuropsihiatrică Zebil, tel. 0757 999 925            ·          Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Horia, tel. 0757 999 937
Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice
Cămine pentru persoane vârstnice ▼	Tulcea            ·          Cămin pentru persoane vârstnice „Sf. Nectarie„ din cadrul Complexului de Servicii Sociale pentru Persoane Adulte Sf. Nectarie Tulcea, str. Mircea Vodă, nr.57 C, tel. 0757 999 932
SERVICII SOCIALE FĂRĂ CAZARE
Centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu
Centre de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu ◄	Tulcea            ·          Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu Tulcea din cadrul Complexului de Servicii Sociale pentru Persoanele Adulte cu Handicap Tulcea, str. Mircea Vodă, nr.57 C, tel. 0757 999 932

 

SERVICII FURNIZATE LA NIVEL LOCAL

SERVICII SOCIALE FĂRĂ CAZARE
Unități de zi pentru adulți
Servicii de zi (îngrijire, consiliere, socializare, hrană) ♥	Tulcea            ·          Cantină Socială cu oferire hrană la domiciliu            ·          Îngrijire bătrâni la domiciliu
Asistență personală ►	Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina, Baia, Beidaud, Beștepe, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de JOS, Cerna, Ceatalchioi, Chilia Veche, Ciucurova, Crișan, Dăeni, Dorobanțu, Frecăței, Greci, Grindu, Hamcearca, Horia, I.C . Brătianu, Izvoarele, Jijila, Jurilovca, Luncavița, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculițel, Nufărul, Ostrov, Pardina, Peceneaga, Sarichioi, Sfântu Gheorghe, Slava Cercheză, Smârdan, Somova, Stejaru, Topolog, Turcoaia, Văcăreni, Valea Nucarilor, Valea Teilor
Asistență medicală comunitară ☼	Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin
SERVICII SOCIALE CU CAZARE
Adăpost de zi și de noapte █	·          Centrul Social de Urgență „Phoenix „, str. Navaliștilor, nr. 13, tel. 0747 072 434

 

 

CAPITOLUL VII – CONTEXTUL LEGISLATIV

 

 

• PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRUL JURIDIC EXISTENT

Documentele strategice europene definesc responsabilitatea socială ca fiind responsabilitatea organizaţiilor publice şi private faţă de impactul deciziilor şi acţiunilor proprii asupra beneficiarilor direcţi, asupra comunităţilor şi a societăţii în general. Responsabilitatea socială este în strânsă legătură cu dezvoltarea durabilă, în sensul că priveşte obiective sociale, economice, de mediu, care sunt comune tuturor oamenilor.

Din această perspectivă a fost important ca Guvernul României să aprobe Strategia Naţională de Promovare a Responsabilităţii Sociale 2011-2016, recunoscând că reducerea sărăciei este o problemă de etică şi responsabilitate. MMFPSPV a susţinut derularea primelor proiecte cu fonduri POSDRU destinate acestui domeniu. Incluziunea socială trebuie să fie realizată în deplin acord cu principiile responsabilităţii sociale şi cu bunele practici europene în domeniul dezvoltării durabile a capitalului uman, iar astfel de demersuri trebuie să constituie o prioritate la nivel naţional.

Prezenta strategie judeţeană de asistenţă socială este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice şi a celor aflate în situaţii de risc, de excluziune socială. Aceasta cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel judeţean de asistenţă socială.

În baza consultărilor interinstituţionale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, a fost asigurată complementaritatea iniţiativelor furnizorilor de servicii sociale, publici şi privaţi, de pe întreg teritoriu al judeţului TULCEA, pentru toate tipurile de beneficiari.

Strategia judeţeană de asistenţă socială şi Planul operaţional pentru implementarea strategiei pentru perioada 2018-2023stabilesc un set de măsuri destinate diversificării, creşterii calităţii serviciilor furnizate către beneficiari, care au ca scop reducerea/ diminuarea excluziunii sociale, atenuarea sentimentului de insecuritate al copiilor/ familiilor/persoanelor cu handicap/vârstincilor aflaţi în situaţii de risc, facilitarea reintegrării sociale a acestor categorii de beneficiari.

• Cadrul legislativ internaţional Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată;
  • Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, ratificată prin Legea nr.100/1992;
  • Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, ratificată prin Legea nr.30/1994;
  • Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr.74/1999;
  • Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificată prin Legea nr.203/2000;
  • Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificată prin Legea nr.470/2001;
  • Convenţia europeană asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, ratificată prin Legea nr.396/2002;
  • Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare şi semnată deRomâniala Varşovia, la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr. 300/2006;
  • Convenţia europeană asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a încredinţării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980, ratificată prin Legea nr. 216/2003;
  • Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind eliminarea muncii copilului, semnat la Geneva la 18 iunie 2002, aprobat prin Hotărârea nr.1156/2002;
  • Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate, ratificată prin Legea nr.140/1998;
  • Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate prin Decretul nr.83/1975;
  • Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr.565/2002;
  • Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniştri a Consiliului Europei către statele membre, referitoare la politicile care vizează susţinerea parentalităţiipozitive;
  • Recomandarea nr. 5/2005 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind drepturile copiilorinstituţionalizaţi;
  • Recomandarea nr. 1286/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind o strategie europeană pentrucopii;
  • Rezoluţia nr. 97/1996 Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cuHandicap;
  • Regulile standard ale ONU privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap adoptată cu ocazia celei de a 48-a sesiuni din 20 decembrie 1993 (Rezoluţia 48/96).
  • Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 septembrie2007
  • Rezoluţia Parlamentului European din 26 noiembrie 2009 referitoare la eliminarea violenţei împotriva femeilor (2010/C 285 E/07)
  • Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2011 referitoare la priorităţile şi structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenţei împotriva femeilor [2010/2209(INI)]
  • Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Council of Europe Treaty Series - No. 210/2011)
  • Strategia Europa2020

Cadrul legislativ naţional în domeniul asistenţei sociale cuprinde:

 

• Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei prevederi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum şi furnizorilor de servicii sociale, publici şi privaţi, care funcţionează pe teritoriul României, denumiţi în continuare furnizori;
• Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează cadrul general de organizare, funcţionare şi finanţare a sistemului naţional de asistenţă socială în România;

Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială;

• Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative;
• Ordonanța de Urgență nr. 69/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
• Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile, precum şi cele de executare a hotărârilor instanţelor şi a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă;
  • Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare-Legea nr. 257/2013 reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului;

Prin aceasta se introduce o serie de prevederi cu caracter de noutate, fiind sporit impactul pe care îl are “interesul superior al copilului”, care “se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socio-afectiv şi la viaţa de familie.”

În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele:

1. nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;
2. opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;
3. istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;
4. capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
5. menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

S-au introdus reglementări suplimentare privind dreptul la identitate al nou-născuţilor, abandonaţi la naştere.

• Legea nr. 273/2004 privind regimul juridical al adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cursul procedurii adopţiei trebuie respectate următoarele principii în mod obligatoriu:

1. principiul interesului superior al copilului;
2. principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;
3. principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
4. principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate;
5. principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;
6. principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.

• Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Codul civil este alcătuit dintr- un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale;
• Legea nr. 286/2009 privind Codul penal al României, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea violenţei în familie şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei în familie;
• Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reglementează măsurile de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni;
• Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează accesul la seviciile de asistenţă socială şi medicale;
• Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora;
• H.G. nr. 797/2017pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are rolul de a asigura la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie;
• H.G. nr. 867/2015pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare ;
• H.G. nr. 268/2007 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
• H.G. nr. 978/2015privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale;
• H.G. nr. 579/2016 din 10 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale;
• H.G. nr. 49/2011, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc, de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
• Ordinul nr. 35/2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru protecţia copilului la asistentul maternal profesionist;
• Ordinul nr. 288/2006 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului;
• Ordinul nr. 95/2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Prezenta metodologie de lucru subliniază şi clarifică responsabilităţile ce revin Serviciului Public de Asistenţă Socială/persoanei cu atribuţii de asistenţă socială în domeniul protecţiei drepturilor copilului conform Legii nr. 272/2004, dar oferă şi sugestii cu privire la modalităţile concrete de punere în aplicare a legii;
• Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2126/2014privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale;
• Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie;
• Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
• H.G. nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016 - 2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora;
• H.G. nr. 861/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;
• H.G. nr. 655/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 - 2020 şi a Planului operaţional privind implementarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 - 2020*);
• H.G. nr. 193/2018 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi";
• H.G. nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;
• DECIZIE Nr. 878/2018 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de restructurare a centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap;

În elaborarea Strategiei judeţului Tulcea trebuie ţinut cont şi de politicile, strategiile şi programele existente la nivel european, naţional şi regional;

• DECIZIE  Nr. 877/2018 privind aprobarea Metodologiei de reorganizare a centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap.

În elaborarea Strategiei judeţului Tulcea trebuie ţinut cont şi de politicile, strategiile şi programele existente la nivel european, naţional şi regional.

Priorităţi la nivel european

 

În anul 2010, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Strategia Europa 2020, ca o măsură menită să ajute la combaterea efectelor crizei şi la o regenerare a vieţii economice europene printr-un program coordonat de reforme, in baza unei viziuni pe termen lung. Obiectivul general al acestei strategii este transformarea Uniunii Europene (UE) intr-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.

Cele cinci obiective principale (concretizate in opt ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până in 2020 sunt:

1. o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta intre 20 – 64 ani de75%;
2. investiţii (publice şi private) in cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB – ulUE;
3. atingerea obiectivului „20/20/20” in domeniul energiei şi al schimbărilor climatice;
4. un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de invăţământ terţiar in rândul tinerilor cu vârsta intre 30 şi 34 ani;
5. reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială.

Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa 2020 va fi pusă la dispoziţie in cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin instrumentele structurale, concentrate, conform Cadrului Strategic Comun, pe 11 obiective tematice, după cum urmează:

1. cercetare şi inovare,
2. tehnologiile informaţiei şi comunicării(TIC),
3. competitivitatea intreprinderilor mici şi mijlocii(IMM-uri),
4. trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon,
5. adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscului,
6. protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor,
7. promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore,
8. ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă,
9. incluziune socială şi combaterea sărăciei,
10. educaţie, dezvoltarea de competenţe şi invăţarea pe tot parcursul vieţii,
11. consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.

Priorităţi la nivelnaţional

Cele 5 obiective majore stabilite la nivelul UE, transpuse in obiective naţionale1 se prezintă astfel:

1. Ocuparea forţei demuncă
   • o rată de ocupare a forţei de muncă de 70 % in rândul populaţiei cu vârste cuprinse intre 20 şi 64 de ani;
2. Cercetare ş idezvoltare
   • alocarea a 2% din PIB-ul României pentru cercetare şi dezvoltare;
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
   • reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile inregistrate in1990;
   • creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la24%
   • creşterea cu 10% a eficienţei energetice;
4. Educaţie
   • Reducerea sub 11,3% a ratei de părăsire timpurie a şcolii
   • creşterea la peste 26,7% a ponderii absolvenţilor de studii superioare in rândul populaţiei in vârstă de 30-34 de ani;
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
   • reducerea cu cel puţin 580.000 a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziuniisociale.

Ţintele valorice ale României pentru indeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost incluse in Programul Naţional de Reformă (2011-2013), care reprezintă instrumente esenţiale pentru indeplinirea, la nivel naţional, a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Priorităţile se referă atât la reforma politicii publice cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:

1. Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţie ipublice;
2. Îmbunătăţirea mediului de afaceri;
3. Ocuparea forţei de muncă;
4. Cercetare, dezvoltare şi inovare;
5. Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;
6. Utilizarea surselor de energie regenerabilă;
7. Eficienţă energetică;
8. Educaţie;
9. Incluziune socială.

Guvernul României a aprobat în data de 13 iunie 2012 Memorandumul pentru aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene In perioada 2014-2020, document-cadru ce cuprinde un set de orientări metodologice necesare pentru stabilirea liniilor directoare in procesul de programare a fondurilor europene nerambursabile in perioada 2014-2020.

În domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie si excluziune socială cu 580.000 persoane pâna în anul 2020. Masurile vizate în acest sens sunt structurate pe 4 direcţii de acţiune:

1. Reforma sistemului de asistenţă socială;
2. Ocuparea si incluziunea socială activă;
3. Dezvoltarea infrastructurii sociale;
4. Reforma sistemului naţional de sănătate.

Este important de remarcat că pentru combaterea excluziunii sociale si a sărăciei, fiecare Stat Membru va trebui să aloce minimum 20% din alocarea FSE proprie.

CAPITOLUL VIII- SERVICIILE SOCIALE ALE D.G.A.S.P.C. TULCEA

8.1. Asistenţa socială a persoanelor adulte

Sistemul judeţean de servicii sociale pentru persoanele adulte dezvoltat de D.G.AS.P.C. Tulcea este centrat pe nevoile acute, pe capacitatea de adaptare la nevoile sociale apărute, în corelare cu resursele disponibile. Având în vedere faptul că în domeniul protecției persoanelor adulte nu sunt vizibili și implicați activ furnizori privați de servicii sociale instituția se bazează, în prezent, pe disponibilitatea instituţiilor publice de a dezvolta parteneriate menite a transpune programele naţionale din domeniu în activităţi locale, precum și pe creșterea calificării personalului în special la nivel urban .

 Cu toate că județul Tulcea este un judeţ de graniţă nu beneficiază, ca județele cu același statul aflate însă la granița de vest a țării, de o rată a şomajului scăzută, de schimburi de experiență și bune practici cu Ucraina.

Județul nostru nu dispune de studii şi analize la nivelul comunităţilor locale cu privire la problematica socială reală, ceea ce face imposibilă construirea unei baze de date cu indicatori sociali relevanţi. Totodată, județul se confruntă cu resurse umane insuficiente, în special la nivel local, acest lucru generând supraîncărcarea personalului existent cu sarcini de serviciu suplimentare și întârzieri în acordarea în timp util a unor serviciilor de care persoanele vulnerabile au nevoie sau chiar neidentificarea situațiilor de risc, dar și absența serviciilor sociale în special în mediul rural.

Slaba implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea serviciilor de prevenire, dublată de  informarea deficitară a comunităților locale cu privire la problematica persoanelor adulte cu dizabilități și vârstnice și inexistența practicilor de binefacere și voluntariat cresc gradul de vulnerabilitate a acestor categorii.

Activitatea de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi este apanajul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea aflată în subordinea Consiliului Judeţean. Aceste persoane, datorită  problemelor de natură fizică, psihică, dar și  socială, economică nu dispun de resursele necesare să îşi dezvolte/mențină propriile capacităţi şi competenţe pentru a se integra social şi a reduce sau înlătura excluziunea socială.

Cadrul general al sistemului de asistenţă socială este creat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011. Acesta este dezvoltat pe două componente majore, respectiv sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Atât beneficiile cât și serviciile trebuie să constituie un ansamblu unitar, corelat, raportat la nevoile beneficiarilor. Impactul beneficiilor sociale este unul direct, ele fiind menite a combate riscul de intrare în starea de sărăcie. Activităţile realizate în funcţie de nevoile individuale ale fiecărei persoane sau categorii de beneficiari reprezintă serviciile sociale, iar impactul lor este direct sau indirect.

Principala categorie spre care sunt orientate serviciile sociale acordate de DGASPC Tulcea este cea a persoanelor cu dizabilități. În sensul Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 (republicată, cu modificările și completările ulterioare) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu dizabilităţi ”sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale.”

O categorie vulnerabilă de persoane adulte o reprezintă vârstnicii. ” Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege” (Legea nr 17 din 2000 cu modificările și completările ulterioare).

Persoanele fără adăpost ”o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă” beneficiază de servicii in regim rezidențial dacă fac parte și din una din categoriile menționate anterior.

Prezenta strategie vizează crearea unui sistem eficient de servicii sociale la nivel judeţean capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii persoanei, servicii orientate spre promovarea autonomiei persoanelor vulnerabile şi creşterea capacităţii acestora de integrare socială, promovarea parteneriatelor menite a dezvolta un mediu comunitar responsabil cu apetit în dezvoltarea unor  măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele adulte vulnerabile din punct de vedere social, dar și asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la serviciile oferite de furnizorii de servicii sociale de pe raza judeţului Tulcea.

Un rol major în abordarea problematicii persoanelor cu dizabilități, dar și a persoanelor vârstnice îl reprezintă asigurarea de asistenţei şi suportului pentru o viaţă autonomă şi activă, în acest sens funcționând servicii de informare și consiliere, servicii fără cazare de recuperare.

Servicii sociale destinate persoanelor adulte , oferite de DGASPC Tulcea sunt în cea mai mare măsură servicii sociale cu cazare: serviciile rezidenţiale reprezintă acele servicii care au în vedere găzduirea, pe o perioadă determinată, îngrijirea, recuperarea şi reabilitarea persoanelor cu handicap.

• Acordarea de servicii sociale şi de îngrijire pentru vârstnici se realizează în Căminul pentru Persoane Vârstnice “Sf. Nectarie”Tulcea, aflat în cadrul Complexului de Servicii Sociale pentru Persoane Adulte “Sf. Nectarie”Tulcea;
• Acordarea de servicii de găzduire, îngrijire personală, recuperare, activităţi de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap se realizează în cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Tulcea, aflat în cadrul Complexului de Servicii Sociale pentru Persoane Adulte “Sf. Nectarie”Tulcea; în cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă “Dumbrava” Babadag, din cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Babadag; din cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Tichileşti;
• Acordarea de servicii de recuperare, îngrijire specializată şi de reabilitare în regim rezidenţial pentru persoanele adulte cu handicap psihic sau asociat în cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Babadag; în cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Horia;în cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Zebil;
• În perioada 2016 - 2017 s-au asigurat servicii de recuperare neuromotorie în regim de zi pentru adulţi cu dizabilităţi în Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip AmbulatoriuTulcea.

Evoluţia persoanelor instituţionalizate, în perioada2013-2018

 

NR.CRT.	INSTITUŢIA DE PROTECŢIE	31.12.2013	31.12.2014	31.12.2015	31.12.2016	31.12.2017	31.12.2018
1	C.R.R.N.BABADAG	169	175	172	174	173	170
2	C.I.A.BABADAG	108	109	109	111	110	113
3	C.I.A.”DUMBRAVA”	103	105	116	118	113	117
4	C.R.R.N HORIA	51	54	54	61	59	60
5	C.R.R.NZEBIL	107	109	116	118	118	120
6	C.I.A TICHILEŞTI	47	49	52	54	52	55
7	C.I.A TULCEA	-	-	-	25	25	27
8	CAMIN PENTRU PERSOANE VARSTNICE SF.NECTARIE TULCEA	62	53	65	49	41	41
9	CENTRUL DE SERVICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE DE TIP AMBULATORIU TULCEA	-	-	-	5	8	-
TOTAL		547  rezidenti	654 rezidenti	684 rezidenti	710 rezidenti 5 beneficiari servicii in regim ambulatoriu	691 rezidenti 8 beneficiari servicii in regim ambulatoriu	703 rezidenți

 

    

 

Numărul total al persoanelor cu handicap instituţionalizate din judeţul Tulcea a crescut de la an la an în perioada 2013-2018, astfel în 2018 au fost instituționalizate cu 156 de persoane mai mult decât în 2013. Este de remarcat faptul că persoanele adulte provenite din mediul urban au o pondere mai mică în raport cu cele provenite din mediul rural.

2016, persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate

GRAD/ TIP DE HANDICAP	GRADUL I (GRAV)	GRADUL2 (ACCENTUAT)	GRADUL3 (MEDIU)	TOTAL
Fizic	719	1085	405	2209
Somatic	229	938	244	1411
Auditiv	0	160	17	177
Vizual	484	483	255	1222
Mental	403	272	112	787
Psihic	63	437	40	540
Asociat	720	1244	463	2427
HIV/ SIDA	22	9	1	32
Afecţiunirare	1	4	0	5
Surdocecitate	0	1	0	1
TOTAL	2641	4633	1537	8811

2017, persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate

GRAD/ TIP DE HANDICAP	GRADUL I (GRAV)	GRADUL2 (ACCENTUAT)	GRADUL3 (MEDIU)	TOTAL
Fizic	743	1038	387	2168
Somatic	239	899	221	1359
Auditiv	0	157	18	175
Vizual	465	462	222	1149
Mental	405	282	108	795
Psihic	62	456	38	556
Asociat	785	1245	426	2456
HIV/ SIDA	23	11	1	35
Afecţiunirare	1	5	0	6
Surdocecitate	0	1	0	1
TOTAL	2723	4556	1421	8700

2018, persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate

GRAD/ TIP DE HANDICAP	GRADUL I (GRAV)	GRADUL2 (ACCENTUAT)	GRADUL3 (MEDIU)	TOTAL
Fizic	729	1045	397	2171
Somatic	249	915	215	1379
Auditiv	0	150	18	168
Vizual	433	442	209	1084
Mental	424	282	113	819
Psihic	64	484	41	589
Asociat	782	1200	407	2389
HIV/ SIDA	23	13	2	38
Afecţiunirare	1	3	0	4
Surdocecitate	0	1	0	1
TOTAL	2705	4535	1402	8642

            Evoluția numarului de persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate

                                

                                       Persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate pe tip de handicap

                           

 

8.2. Asistenţa socială a copiilor

• Servicii sociale pentru copii care funcţionează în judeţul TULCEA
  • Centrul de plasament pentru Recuperarea si Reabilitarea Copilului cu Handicap Sever Pelican Tulcea este destinat copilului cu handicap grav. Beneficiază de îngrijire, supraveghere permanentă şi recuperare prin kinetoterapie, ergoterapie, ludoterapie.
  • Centrul de plasament Speranţa Tulcea este un centru tip clasic pentru copilul aflat in situatiedificultate
  • Complex de unităţi de tip familial Tulcea compus din trei locatii - Căsuţe de tip familial“Cocorii1”,“Cocorii2”și ”Cocorii 3” găzduiesc preşcolari/scolari separaţi temporar sau definitiv de familiile lor si Apartamente de Tip Familial unde suntgazduiticopii/tineri aflaţi în dificultate care au un comportament deosebit şi rezultate şcolare bune.
  • Complex de unităţi de tip familial pentru copii cu dizabilităţi compus din trei locaţii- Casa Pescăruşul, Casa Dumbrăveanca şi CasaEgreta
  • Centrul de Plasament SâmbătaNouă
  • Centrul de PlasamentSomova
  • Centrul de PlasamentSulina
  • Centrul de PlasamentMahmudia
  • Complex de unităţi de tip familial Isaccea este un centru pentru copilul aflat în dificultate
  • Complex de Servicii „Sf. Maria” Tulcea compus din Compartimentul de Violenţă in Familie, Centrul de Recuperare pentru Victimile Violentei in Familie care asigură servicii de îngrijire, asistenţă medicală, consiliere pe toată perioada de găzduire pentru persoanele victime ale violenţei în familie si Centrul Maternal care protejează cuplul mamă-copil, asigurându-le adăpost, asistenţă medicală, socială, psihologică şiconsiliere
  • Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Copilul cu Handicap este un centru care asigură servicii de recuperare si reabilitare copiilor din comunitate cât si a celor cu masură deplasament.
  • Servicii de îngrijire personală, la domiciliu, dintrecare:
    • asistenţi maternali profesionişti, rude saufamilii/persoane - (DGASPCTl.)
    • asistenţi personali-(Primării)
    • indemnizaţii pentru persoane cu handicap(copii)
  • Compartiment Adoptii.

• Evoluţia numărului de    copii    care    au    beneficiat    de                      serviciile D.G.A.S.P.C.Tulcea în perioada 2013-2017.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabel comparativ, cu evoluţia numărului de copii care au beneficiat de serviciile

D.G.A.S.P.C. Tulcea, în anii 2013, 2014, 2015 ,2016, 2017

 

 

 

 

NR. CRT.	INSTITUTIA DE PROTECTIE		31.12.2013	31.12.2014	31.12.2015	31.12.2016	31.12.2017
COPIII
I.	CENTRE DE REZIDENTIALE
1.	CENTRUL DE PLASAMENT PENTRU RECUPERAREA SI REABILITAREA COPILULUI CU HANDICAP SEVER „PELICAN” TULCEA		58	56	51	47	47
2.	CENTRUL DE PLASAMENT „SPERANŢA” TULCEA		76	50	45	44	49
3.	COMPLEX DE UNITATI DE TIP FAMILIAL PTR. COPILUL CU DIZABILITATI TULCEA	CASA DE TIP FAMILIAL PTR COPILUL CU DIZABILITATI „ PESCARUSUL”	13	10	12	12	12
		CASA DE TIP FAMILIAL PTR COPILUL CU DIZABILITATI „ DUMBRAVEANCA”	13	12	12	12	11
		CASA DE TIP FAMILIAL PTR COPILUL CU DIZABILITATI „ EGRETA”	0	9	11	12	12
4.	COMPLEX DE UNITATI DE TIP FAMILIAL TULCEA	APARTAMENTE DE TIP FAMILIAL	31	30	33	30	28
		CASA DE TIP FAMILIAL COCORII 1	12	11	12	11	9
		CASA DE TIP FAMILIAL COCORII 2	12	11	10	13	8
		CASA DE TIP      FAMILIAL COCORII 3	0	0	0	8	8
5.	COMPLEX DE SERVICII  “ SF . MARIA “ TULCEA	CENTRUL DE RECUPERARE PENTRU VICTIMILE VIOLENTE IN FAMILIE	0	0	0	5	4
		CENTRUL MATERNAL	4	4	16	10	9
		COMPARTIMENT VIOLENTA IN FAMILIE	0	0	0	0	0
6.	CENTRUL DE PLASAMENT SAMBATA NOUA		26	22	23	17	21
7.	CENTRUL DE PLASAMENT SOMOVA		23	23	18	16	14
8.	CENTRUL DE PLASAMENT SULINA		21	19	18	17	16
9.	CENTRUL DE PLASAMENT MAHMUDIA		0	20	20	20	21
10.	COMPLEX DE TIP FAMILIAL ISACCEA		39	41	38	37	34
11.	CENTRUL DE PRIMIRE MINORI IN                     REGIM DE URGENTA		3	4	5	5	3
II.	ASISTENTA MATERNALA		273	286	287	304	296
III.	PLASAMENTE FAMILIALE		153	147	212	230	234
IV.	COMPARTIMENT ADOPTII	COPII       CU DESCHIDERE PROCEDURA                     ADOPTIE	49	71	53	39	38
		COPII INCREDINTATI      IN VEDEREA ADOPTIEI	11	4	4	3	3
		COPII ADOPTATI	14	20	18	23	23
		FAMILII ATESTE    SA   ADOPTE	55	73	75	73	85
vV.	CENTRE DE RECUPERARE	CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A COPILULUI CU HANDICAP TULCEA	60	79	76	74	55

                                                                         

                 Problemele cheie identificate la nivelul sistemului

Analiza socio-economică realizată la nivelul fiecărui grup ţintă prezintă şi problemele cheie specifice acestora. Alături de aceste probleme identificate la nivel de grup, se evidenţiază o serie de probleme comune, care afectează în egală măsură situaţia tuturor persoanelor vulnerabile din România:

• subfinaţarea sistemului de protecţie socială
• insuficienţa resurselor umane
• nivelul scăzut de profesionalizare al resurselor umane
• nivelul scăzut al salarizării în sistemul de protecţie socială
• dezvoltarea slabă şi inegală în teritoriu a serviciilor sociale în general
• dezvoltarea insuficientă a serviciilor de prevenţie, identificare, intervenţie timpurie şi a sistemelor de referire
• subdezvoltarea serviciilor de la nivel comunitar şi implicarea redusă a actorilor locali
• lipsa unei politici de subcontractare a serviciilor publice de către instituţiile publice
• acces dificil la finanţare al organizaţiilor neguvernamentale implicate în lucrul cu grupurile
• vulnerabile.

 

CAPITOLUL IX - OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ÎN CADRUL D.G.A.S.P.C. TULCEA

 

In vederea realizării scopului strategiei de a dezvolta un sistem complementar, comprehensiv şi funcţional de servicii sociale la nivel judeţean, care să sprijine persoanele vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, să contribuie la prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii precum şi promovarea incluziunii sociale, se impune stabilirea unor obiective generale şi specifice.

9.1 PROMOVAREA ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

Obiectiv general 1:

Promovarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale copiilor Obiective specifice:

1.1 Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la drepturile copilului;

Obiectiv general 2:

Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării    Obiective specifice:

• 2.2 Dezvoltarea şi diversificarea intervenţiei şi a reţelei de servicii pentru reabilitarea şi reintegrarea socială a copiilor victime ale abuzului, neglijării si exploatării copilului
• 2.3 Dezvoltarea şi diversificarea intervenţiei şi a reţelei de servicii pentru victimele violenţei în familie

Obiectiv general 3:

Responsabilizarea comunităţilor locale pentru prevenirea separării copilului de părinţi şi susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii Obiective specifice:

• 3.1 Responsabilizarea şi sprijinirea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii;
• 3.2 Creşterea responsabilităţii comunităţii locale în prevenirea separării copilului de familie;

3. 3 Dezvoltarea/ diversificarea serviciilor pentru copil şi familie la nivel local

Obiectiv general 4:

Protecţia specială şi asigurarea de servicii pentru grupurile vulnerabile de copii şi tineri

Obiective specifice:

4.1 Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale pentru copil şi familie;

• 4.2 Închiderea instituţiilor rezidenţiale de tipvechi;
• 4.3 Prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile, în rândul copiilor din serviciile DGASPC TULCEA;

 4.4 Creşterea accesului copiilor şi tinerilor  cu dizabilităţi        la serviciile  de  recuperare/reabilitare şi servicii educaţionale;

• 4.5 Sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie şi a altor categorii vulnerabile detineri;
• 4.6 Înfiinţare de servicii noi destinate copiilor;
• 4.7 Colaborarea cu toate instituţiile implicate in prevenirea şi combaterea consumului de droguri;
• 4.8 Dezvoltarea parteneriatului public   privat   în vederea dezvoltării/ înfiinţării descentralizării serviciilor;

Obiectiv general 5:

Dezvoltarea unui sistem centrat de prevenire a violenţei în familie

5.1 Prevenirea violenţei în familie şi promovarea colaborării interinstituţionale în vederea diminuării fenomenului

5.2. Dezvoltarea de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi asigurarea calităţii acestora;

Obiectiv general 6:

Dezvoltarea unor serviciii destinate prevenirii traficului de persoane şi victimelor traficului de persoane

• 6.1 Asigurarea unor servicii de prevenire a traficului
• 6.2 Asigurarea protectiei si asistenţei victimelor traficului de persoane

Obiectiv general 7:

Colaborarea cu toate instituţiile implicate in prevenirea şi combaterea consumului de droguri

• Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative
• Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii publice sau private cu activităţi în domeniu;

9.2     PROTECŢIA   ŞI    ASISTENŢA  PERSOANELOR CU HANDICAP

Orientarea în acțiunile din protecția persoanelor adulte cu handicap este dată de Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi ,Strategia Europeană pentru persoanele cu dizabilități 2010 – 2020, de Strategia Națională, precum și de legislația în domeniu.

În stabilirea obiectivelor generale și specifice se au în vedere cele opt domenii principale de acțiune stipulate în  Strategia Europeană pentru persoanele cu dizabilități 2010 – 2020 – ”Un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”: accesibilitate,  participare,  egalitate, ocuparea forței de muncă, educație și formare, protecție social, sănătate și acțiune externă.

 

Obiectiv general 1:

Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la toate resursele comunității – mediu fizic, servicii, transport, informare și comunicare

Obiective specifice

• Desfășurarea de acțiuni de informare a actorilor sociali cu privire la accesibilizarea mediului pentru persoanele cu dizabilități
• Accesibilizarea informațiilor din spațiul public pentru persoanele cu dizabilități

 

Obiectiv general 2:

Promovarea integrării sociale a persoanelor cu handicap

Obiective specifice

 

• Dezvoltarea în comunitate a serviciilor sociale care să sprijine persoanele cu dizabilități să își valorizeze potențialul și să își dezvolte noi abilități, prevenindu-se izolarea și marginalizarea acestora : centre de zi, centre de recuperare de tip ambulatoriu pentru persoanele cu probleme neuromotorii
• Consiliere şi sprijin de specialitate acordate beneficiarilor din serviciile de tip rezidenţial în vederea menţinerii relațiilor personale
• Derularea unor campanii de informare a actorilor sociali și a comunității cu privire la beneficiile implicării persoanelor cu handicap în viața comunității.

• Creşterea accesului pentru un număr cât mai mare de persoane cu dizabilităţi pe piaţa deschisă a forţei de muncă
• Facilitarea accesului persoanei cu dizabilități la resursele comunității, la programele de securitate socială, sănătate, educație, ocupare.

 

Obiectiv general 3:

Promovarea  unei atitudini pozitive față de persoanele cu handicap

Obiective specifice

• Derularea unor campanii de conștientizare în rândul actorilor sociali și a comunității cu privire la drepturile persoanelor cu handicap în vederea încurajării percepțiilor pozitive cu privire la acestea și a menținerii lor în comunitate
• Cultivarea la copii, încă de la o vârstă fragedă, a unei atitudini de respect și incluziune a persoanelor cu dizabilități.
• Facilitarea menținerii locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități

Obiectiv general 4:

Promovarea   unor condiții decente de viață pentru persoanele cu dizabilități aflate în instituțiile rezidențiale

Obiective specifice

4.1. Implementarea reformei instituționale a serviciilor sociale din cadrul DGASPC  prin trecerea la îngrijirea la nivelul comunității prin valorificarea oportunităților de finanțare prin fonduri structurale

4.2. Dezvoltarea formelor alternative de locuire și îngrijire

4.3. Dezvoltarea programelor de menținere/ dezvoltare  a deprinderilor de viață independentă în centrele rezidențiale în vederea pregătirii beneficiarilor pentru un mod de viață cu un grad sporit de independență

4.4. Dezvoltarea alternativelor de îngrijire la domiciliu a persoanelor adulte cu handicap accentuat și grav

4.5. Derularea unor campanii de conștientizare în rândul autorităților publice locale a nevoii de dezvoltarea a structurii de servicii comunitare de sprijin a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora pentru viață independentă în comunitate (asistență personală, îngrijiri la domiciliu, centre de zi, centre de respiro, centre de recuperare, echipe mobile).

 

Obiectiv general 5:

Optimizarea procesului de trecere a tinerilor cu dizabilități din sistemul de protecție a copilului în cel de protecție rezidențială pentru adulți

Obiective specifice

5.1. Colaborarea cu specialiștii din sistemul de protecție a copilului în vedere identificării celei mai bune alternative de îngrijire pentru tinerii cu dizabilități având în vedere nevoile individuale, dar și abilitățile și aptitudinile acestora

9.3 PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA PERSOANELOR VÂRSTNICE

Prezentul document stabilește obiective generale și specifice pornind de la dreptul persoanelor vârstnice de a participa la viața socială, contribuind la îmbunătățirea situației sociale a acestei categorii de persoane.

Fenomenul de îmbătrânire demografică generează consecințe negative pe termen lung , atât sociale cât și economice. Dependența economică, apariția dezechilibrelor la nivelul sistemelor de asigurări, sunt urmări la nivel macro. La nivelul individului se manifestă, însă în mod acut, scăderea nivelului de trai și incapacitatea de a menține un echilibru psiho – emoțional.  La această categorie de vârstă este dificil să nu se discute despre probleme legate de singurătate sau auto-percepții negative (se simt inutili).

 

Obiectiv general 1:

Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice

Obiective specifice

1.1 Respectarea standardelor specifice minime de calitate din cadrul serviciilor pentru persoane vârstnice de la nivelul DGASPC Tulcea

1.2. Formarea / instruirea  profesionala a personalului care asigura ingrijirea si supravegherea persoanelor varstnice

1.3. Implicarea autorităților publice locale în vedere cunoașterii nevoilor persoanelor vârstnice din comunitate

1.4. Militarea pentru dezvoltarea unui parteneriat activ cu autoritățile locale pentru soluționarea situațiilor problematice cu care se confruntă vârstnicii comunității  

1.5. Implicarea autorităților locale în activarea resurselor comunitare: medic de familie, asistent medical comunitar, persoanele beneficiare de VMG, instituții de cult, pentru îmbunătățirea calitații vieții vârstnicilor

 

Obiectiv general 2:

Combaterea riscului de excluziune socială

Obiective specifice

2.1. Stimularea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice

2.2. Informarea populației cu privire la drepturile persoanelor vârstnice, în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica specifică   persoanei vârstnice şi a familiei acesteia.

2.3. Dezvoltarea parteneriatului public privat în vederea dezvoltării/înfiinţării serviciilor, în principal a celor comunitare

9.4 PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA ALTOR CATEGORII DE PERSOANE AFLATE ÎN SITUAȚII DE VULNERABILITATE

 

Obiectiv general 1:

Incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, fără susținerea familiei

Obiective specifice

• Facilitarea accesului persoanelor din aceste categorii la sistemul de beneficii sociale și servicii comunitare existente
• Dezvoltarea unui parteneriat activ cu autoritățile locale pentru soluționarea situațiilor problematice cu care se confruntă aceste categorii de persoane vulnerabile

CAPITOLUL X – FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE  

 

Obiectivele stabilite în prezentul document pot fi atinse luând în  considerare existența resurselor financiare provenite din diverse surse :

• Bugetul de stat
• Bugetul C.J. Tulcea
• Contribuții ale persoanelor asistate
• Fonduri externe accesate prin programe cu finanțare nerambursabilă

CAPITOLUL XI – ABREVIERI ALE TERMENILOR

C.J. Tulcea = Consiliul Județean Tulcea

D.G.A.S.P.C. Tulcea = Direcția de asistență socială și protecția copilului Tulcea

SPAS =  Serviciile publice de asistență socială

O.N.G. = Organizație neguvernamentală

V.G.M = Venit minim garantat

H.G. = Hotărâre de guvern

O.N.U. = Organizația Națiunilor Unite

C.S.N.R. = Cadrul Strategic Național de Referință

                                        Director General,

                                          Horobeț Sorin

                                                                                                                                                                      Anexă

Planul operaţional pentru implementarea Strategiei judeţene de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul D.G.A.S.P.C. TULCEA

 

 

1. PROMOVAREA ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

 

 

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
Obiectiv general 1: Promovarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale copiilor
1.1 Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la promovarea şi respectarea drepturilor copilului	1.1.1.Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/informative cu privire la drepturile copilului, prevenirea şi combaterea abuzului/ neglijării/ exploatării şi a violenţei în familie etc.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Anual	- Vor fi organizate 2 acţiuni de mediatizare / popularizare / informare pe an.
	1.1.2.Colaborarea cu instituţii publice cu responsabilităţi în domeniu (şcoli, spitale,medici de familie), în vederea promovării şi respectării drepturilor copilului (educaţie, sănătate, identitate etc.)	DGASPC Tulcea Instituţii partenere (ISJ, DSP, IPJ)	Bugetul Judeţului	Permanent	- colaborare si comunicare permanenta cu institutiile publice care au responsabilitati in domeniu
	1.1.3.Realizarea de acţiuni pentru promovarea egalităţii de şanse şi combaterea discriminării (inclusiv acţiuni pentru promovarea copiilor romi şi a copiilor cu dizabilităţi).	DGASPC Tulcea Instituţii şi organizaţii partenere	Bugetul Judeţului	Anual	-  va fi organizata minim o acţiune pentru promovarea egalităţii de şanseşi combatere a discriminării pe an. -  Va fi organizata minim o acţiuni de promovarea adopţiei pe an
Obiectiv general 2: Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
2.1 Dezvoltarea şi diversificarea intervenţiei şi a reţelei de servicii pentru reabilitarea şi reintegrarea socială a copiilor victime ale abuzului, neglijării si exploatării copilului	Mediatizarea Telefonului copilului, oferirea de servicii de consiliere prin Centrul de primire in regim deurgenţă         Înfiintarea unei echipe mobilede interventie in regim deurgenta	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului/ alte finantari	Permanent	-vor fi monitorizate şi analizate toate apelurile înregistrate la Telefonul copilului - asigurarea unei interventii rapide si a coordonarii metodologice si sprijinului SPAS-urilor
	2.1.3. Furnizarea serviciilor de specialitate în cadrul Centruluide primire în regim de urgenţă al DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	-anual vor fi oferite servicii rezidenţiale în CPRU pentru cca. 40 de copii aflaţi în situaţii de risc de abuz/ neglijare şi/sau copiii străzii.
	2.1.4. Colaborarea cu instituţiile relevante de pe plan judeţean pentru prevenirea şi intervenţia în reţea interinstituţională în situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului.	DGASPC Tulcea Instituţii partenere	Bugetul Judeţului	Permanent	-anual, vor fi organizate acţiuni de colaborare pentru promovarea drepturilor copiilor. - colaborare si comunicare permanenta cu institutiile publice cu responsabilitati in domeniu
	2.1.5. Extinderea retelei de asistenta maternala pentru copilul abuzat/neglijat	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Anual	Acreditarea unui numar de 10 asistenti matenali/an pentru copilul abuzat/neglijat
	2.1.6.Creşterea calităţii serviciilor pentru audierea minorilor care să fie conformă cu standardele europene şi internaţionale în domeniu pentru reducerea impactului psihologic negativ asupra minorilor victime ale unor violenţe/ infracţiuni şi/sau minori în conflict cu legea	DGASPC Tulcea Instituţii partenere	Bugetul Judeţului	Permanent	-   Raportari periodice cu privire laaudieri -   colaborare si comunicare permanenta cu institutiile publice cu responsabilitati in domeniu
	2.1.7 Identificarea şi dezvoltarea unor	DGASPC	Bugetul	Permanent	-      întâlniri periodice a

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
	instrumente de intervenție interinstituțională şi multidisciplinară în cadrul Echipei intersectoriale locale pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă	Tulcea Instituţii partenere	Judeţului		Echipei interinstituţionale; - raportări periodice;
2.2 Dezvoltarea şi diversificarea intervenţiei şi a reţelei de servicii pentru victimele violenţei în familie	2.2.1 Constituirea unei evidenţe a victimelor violenţei în familie (încheierea unui protocol de colaborare cu instituţiile relevante şi raportarea periodică)	DGASPC Tulcea Instituţii partenere	Bugetul Judeţului	Permanent monitorizare	- raportări periodice cu privire la victimele violenţei în familie
	2.2.2 Furnizarea de servicii in cadrul Complexului de Servicii Sf. Maria- Centrul pentru Recuperarea şi Reabilitarea Victimelor Violenţei în Familie	DGASPC Tulcea Instituţii partenere	Bugetul Judeţului	Permanent	Acordare de servicii in cadrul centrelor specilaizate din subordinea DGASPC Tulcea
Obiectiv general 3: Responsabilizarea comunităţilor locale pentru prevenirea separării copilului de părinţi şi susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii
3.1 Responsabilizarea şi sprijinirea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii	3.1.1. Realizarea programului „Şcoala părinţilor” în centrele de zi /de consiliere pentru părinţi si copii, centrele maternale si centrele de recuperare pentru copii cu dizabilităţi.	DGASPC Tulcea Institutii partenere	Bugetul Judeţului	Anual	- Dezvoltarea competenţelor parentale în ceea ce priveşte creşterea, îngrijire şi educarea copiilor
	3.1.2. Monitorizarea şi raportarea cazurilor de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate	DGASPC Tulcea Primării	Bugetul Judeţului	Trimestrial	- Va fi monitorizat trimestrial numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
3.2 Creşterea responsabilităţii comunităţii locale în prevenirea separării copilului de familie	3.2.1. Iniţierea procesului de monitorizare şi sprijin pentru înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii structurilor comunitare consultative la nivel local şi instruirea membrilor acestora.	DGASPC Tulcea Primării	Bugetul Judeţului şi buget local	Permanent	- Participarea la solicitare în cadrul intilnirilor structurilor comunitare consultative în cadrul cărora se analizează necesitea propunerii de stabilire a unei măsuri de protecţie
	3.2.2. Organizarea de întâlniri periodice de coordonare a activităţii, informare şi instruire cu reprezentanţii autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniu	DGASPC Tulcea Primării	Bugetul Judeţului şi buget local	Periodic	- întâlniri trimestriale ale reprezentanţilor DGASPC Tulcea cu reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale din judeţ cu

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
					atribuţii în domeniu
3.3 Dezvoltarea/ diversificarea serviciilor pentru copil şi familie la nivel local	3.3.1. Evaluarea periodică a nevoilor locale, transmiterea de recomandări privind serviciile necesare şi informarea primăriilor cu privire la responsabilităţile locale pentru înfiinţarea de servicii alternative/ de prevenire (consiliere şi informare, cantină socială, servicii de zi, inclusiv centre after school etc.); monitorizare servicii înfiinţate şi colaborare, după caz.	DGASPC Tulcea Primării	Bugetul Judeţului şi buget local	Anual	-       Acţiune comună pentru identificarea nevoilor de asistenţă socială şi asigurarea serviciilor publice de asistenţă socială în fiecare unitate de administrativ teritorială -       Dezvoltarea                            de                            servicii pentru familie şi copil la nivel local
Obiectiv general 4: Protecţia specială şi asigurarea de servicii pentru grupurile vulnerabile de copii şi tineri
4.1 Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale pentru copil şi familie	4.1.1. Furnizarea de servicii de tip rezidenţial pentru copiii separaţi temporar sau definitiv de familie la nivelul DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- Monitorizarea lunară a numărului de copii care beneficiază de măsuri de protecţie de tip rezidenţial şi familial, precum şi al copiilor din serviciile de prevenire.
	4.1.2. Furnizarea de servicii de tip familial pentru copiii separaţi temporar sau definitiv de familie la nivelul DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- Creşterea retelei de asistenţi maternali profesionişti cu 15 /amp /an
	4.1.3. Furnizarea de servicii de prevenire a separării copilului de familie şi continuarea programelor de sprijin pentru prevenirea abandonului şi instituţionalizării şi susţinere a reintegrării în familie la nivelul DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea CJ Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	-       Va fi păstratun echilibru echitabil între ponderea beneficiarilor de măsuri de protecţie specială şi cei din serviciile de prevenire, cu tendinţă de creştere a ponderii celor din serviciile de -       prevenire.
	4.1.4. Furnizarea de servicii sociale la nivelul altor furnizori acreditaţi şi colaborarea cu aceştia.	Furnizori servicii sociale	Bugetul Judeţului	Permanent	- Monitorizarea lunară copiilor care beneficiază de servicii la nivelul altor furnizori decât DGASPC.

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
	4.1.5. Asigurarea standardelor de calitate în serviciile sociale pentru copii furnizate de DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- Standardele de calitate în serviciile pentru copii vor fi asigurate în mare şi foarte mare măsură;
	4.1.6. Realizarea de acţiuni pentru promovarea adopţiei – informare şi mediatizare pentru recrutarea de familii adoptive, sensibilizarea familiilor în scopul adopţiei copiilor de etnie romă, cu deficiente uşoare, cu vârsta peste 5 ani	DGASPC Tulcea	Buget de stat şi bugetul Judeţului	Periodic	- Realizarea a minim o actiune/an de informare si mediatizere a adoptiei nationale.
	4.1.7.Formarea personalului din cadrul serviciilor de specialitate ale DGASPC Tulcea.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Anual	- Minim 50 de persoane/ an vor beneficia de formare.
	4.1.8. Extinderea reţelei de asistenţă maternală cu accent pe AMP pentru plasarea în regim de urgenţă a copilului 0-2 ani	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Anual	Acreditarea unui număr de 15 asistenti matenali/an
4.2 Închiderea instituţiilor rezidenţiale de tip vechi	Închiderea Centrului de Plasament Speranţa dinTulcea         Închiderea Centrului de plasamnet pentru recuperarea şi reabilitarea copilului cuhandicap sever Pelican şi reorganizarea acestuia într-un Complex de servicii de tipfamilial	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	2018-2023	- În judeţul Tulcea nu vor mai exista instituţii rezidenţiale pentru copii, de tip vechi
4.3 Prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile, în rândul copiilor	4.3.1.Realizarea de acţiuni periodice de informare/ dezbateri/ activităţi educative pentru prevenirea şi combaterea comportamentelor deviante şi delincvenţei juvenile	DGASPC Tulcea IPJ Tulcea	Bugetul Judeţului	Trimestrial/ Semestrial	-  Acţiuni comunitare privind responsabilizareaşi conştientizarea copiilor şi familiilor acestora faţă de factorii de risc şi a consecinţelor încălcării legilor şi normelor de conduită -  Vor fi organizate trimestrial/ semestrial acţiuni pentru prevenirea şi combaterea

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
					comportamentelor deviante şi delincvenţei juvenile.
	4.3.2. Monitorizarea şi consilierea copiilor care săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal şi specializarea personalului implicat în investigarea cauzelor penale cu autoriminori	DGASPC Tulcea IPJ Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- monitorizarea lunară a numărului de copii care săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal.
4.4. Creşterea accesului copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi la serviciile de recuperare/ reabilitare şi servicii educaţionale	4.4.1. Furnizarea de servicii de evaluare şi monitorizare pentru copiii cu handicap.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	-     evaluarea      trimestrială   a copiilor încadrati într-ungrad de handicap
	4.4.2. Furnizarea de servicii de recuperare in cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru Copilul cu Handicap Tulcea	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- Minim 80 de copii cu dizabilităţi vor beneficia anual de servicii de recuperare dinsubordinea DGASPC Tulcea
	4.4.3. Colaborarea cu Inspectoratul şcolar pentru asigurarea accesului copiilor cu dizabilităţi la şcolarizare şi alte servicii educaţionale.	DGASPC Tulcea ISJ Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	-Incheiere                         conventie                         de colaborare
	4.4.4. Înfiinţarea unui serviciu mobil (pe apa) de recuperare şi reabilitare destinat copiilor domiciliaţi în localitaţile din Delta Dunării	CJ Tulcea DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului Alte surse	2018-2023	– grup ţintă: minim 40 de copii cu nevoi de recuperare şi reabilitare domiciliaţi în localităţile din Delta Dunării accesibile pe apa
	4.4.5 Extinderea retelei de asistenţă maternală pentru copilul cu dizabilităţi	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Anual	Acreditarea unui numar de 5 asistenti matenali/an pentru copilul cu dizabilitati
4.5 Sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie şi a altor categorii vulnerabile de tineri	4.5.1 Implementarea standardelor pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă în serviciile rezidenţiale de la nivelul DGASPC Tulcea	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- Coordonatorii serviciilor de tip rezidenţial vor asigura implementarea standardelor pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă; stadiul implementării va fi monitorizat trimestrial.

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
	4.5.2 Realizarea de acţiuni de informare şi consiliere a tinerilor din serviciile rezidenţiale de la nivelul DGASPC Tulcea cu privire la deprinderile de viaţă independentă şi facilităţile şi măsurile de suport oferite de stat.	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	Periodic	- organizarea a minim 4 acţiuni/an de informare şi consiliere a tinerilor instituţionalizaţi.
	4.5.3 Asigurarea de suport pentru integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie.	DGASPC Tulcea AJOFM Tulcea	Bugetul Judeţului	Permanent	- minim 20 de tineri vor fi sprijiniţi anual pentru integrarea socio-profesională
	4.5.4 Asigurarea de suport pentru accesul la o locuinţă, prin încheierea de parteneriate cu instituţii/ autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, etc.	DGASPC Tulcea CJ Tulcea Primării ONG-uri	Bugetul Judeţului bugete locale ONG-uri	Permanent	- Incheiere de parteneriate;
4.6 Înfiinţare de servicii noi destinate copiilor	4.6.1 Crearea de sevicii care să susţină integrarea socio-profesională a tinerilor si tranziţia către viaţă independentă	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului fonduri externe	2018 - 2023	- Locuinţe sociale/protejate, centre de informare, orientare şi consiliere socio- profesională
	4.6.2 Parteneriate pentru înfiinţarea de întreprinderi şi ateliere protejate care să faciliteze integrarea profesională eficientă a tinerilor, inclusiv a celor cu handicap	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	2018 - 2023	- va fi infiinţate întreprinderi şi ateliere protejate care să faciliteze integrarea profesională eficientă a tinerilor, inclusiv a celor cu handicap
	4.6.3 Demersuri pentru facilitarea accesului la educaţie şi formare profesională în conformitate cu cerinţele pieţii şi abilităţile beneficiarilor	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	2018 - 2023	- facilitarea accesului la educaţie şi formare profesională în conformitate cu cerinţele pieţii
	4.6.4 Programe de prevenire şi combatere a discriminării       copiilor       instituţionalizaţi,                              copii rromi, copii aflaţi îndificultate	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	2018 - 2023	- facilitarea accesului la servicii şi oportunităţi
4.7. Colaborarea cu toate instituţiile implicate in prevenirea	4.7.1 Participarea la acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.	DGASPC Instituţii şi organizaţii	Bugetul Judeţului	2018 - 2023	- dobândirea de cunoştinţe privind identificarea şi clasificarea drogurilor,

Obiective specifice	Acţiuni	Responsabili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
şi combaterea consumului de droguri					legislaţia în domeniu, cauzele şi consecinţele consumului
	4.7.2 Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii publice sau private cu activităţi în domeniu;	DGASPC	Bugetul Judeţului	2018- 2023	- Incheiere de parteneriate
4.8 Dezvoltarea parteneriatului public privat în vederea dezvoltării/ înfiinţării descentralizării serviciilor	4.8.1. Încheierea de contracte de parteneriat şi colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii sociale din judeţ şi/sau cu alte organizaţii neguvernamentale.	DGASPC Tulcea ONG-uri	Bugetul Judeţului ONG-uri	Periodic, în funcţie de valabilitatea contractelor	- derularea parteneriatelor existente şi identificarea unor noi opotunităţi in funcţie de nevoile beneficiarilor;
	4.8.2 Se pot incheia parteneriate public private cu susţinere financiară sau se pot concesiona servicii în conformitate cu legislaţia învigoare	DGASPC Tulcea ONG-uri	Bugetul Judeţului ONG-uri	2018-2023	- servicii concesionate, dezvoltarea de parteneriate public-private

 

 

Obiectiv general 5: Dezvoltarea unui sistem centrat de prevenire a violenţei în familie
5.1 Prevenirea violenţei în familie şi promovarea colaborării interinstituţionale în vederea diminuării fenomenului	5.1.1 Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.	DGASPC ONG-uri instituţii publice locale	Bugetul Judeţului /buget de stat/ Fonduri nerambur sabile	2018-2023	- Vor fi organizate minim 2 acţiuni de mediatizare/ popularizare/ informare pe an
	5.1.2 Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii publice sau private cu activităţi în domeniul;	DGASPC ONG-uri instituţii publice locale	Bugetul Judeţului /buget de stat/ Fonduri	2018-2023	- derularea parteneriatelor existente şi identificarea unor noi opotunităţi in funcţie de nevoile beneficiarilor;

Obiective specifice	Acţiuni	Responsa bili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
			nerambur sabile
5.2. Asigurarea servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi asigurarea calităţii acestora;	5.2.1 Asigurarea serviciilor rezidentiale si de consiliere victimelor violente in familie	DGASPC	Bugetul Judeţului	2018-2023	Oferirea serviciilor de calitate conform prevederilor standardelor minine obligatorii
Obiectiv general 6: Dezvoltarea unor servicii destinate prevenirii traficului de persoane şi victimelor traficului de persoane
6.1. Asigurarea unor servicii de prevenire a traficului	6.1.1 Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.	DGASPC Cluj, ONG-uri, instituţii publice locale	Bugetul Judeţului	2018-2023	- Vor fi organizate minim 2 acţiuni de mediatizare/ popularizare/ informare pe an
	6.1.2 Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii publice sau private cu activităţi în domeniul;	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului / buget de stat/ Fonduri nerambur sabile	2018-2023	- derularea parteneriatelor existente şi identificarea unor noi opotunităţi in funcţie de nevoile beneficiarilor;
6.2. Asigurarea protecţiei si asistenței victimelor traficului de persoane	6.2.1 Dezvoltarea de servicii de reabilitare socială şi primire în regim de urgenţă a victimelor traficului de persoane;	DGASPC Tulcea	Bugetul Judeţului	2018-2023	Respectarea standardelor de calitate in oferirea serviciilor pentru beneficiari
Obiectiv general 7: Dezvoltarea unor servicii destinate prevenirii consumului de droguri
7.1 . Colaborarea cu toate instituţiile implicate in prevenirea şi combaterea consumului de droguri	7.1.1 Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.	DGASPC Instituţii şi organizaţii	Bugetul Judeţului	2018- 2023	- dobândirea de cunoştinţe privind identificarea şi clasificarea drogurilor, legislaţia în domeniu, cauzele şi consecinţele consumului
	7 .1.2 Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii   publice   sau   private   cu   activităţi în	DGASPC	Bugetul Judeţului	2018 - 2023	- Incheiere de parteneriate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA PERSOANELOR ADULTE

 

 

Obiective specifice

Acţiuni

Responsa bil

Buget

Termen

Rezultate aşteptate

Obiectiv general 1. Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la toate resursele comunității – mediu fizic, servicii, transport, informare și comunicare

1.1.Desfășurarea de acțiuni de informare a actorilor sociali cu privire la accesibilizarea mediului pentru persoanele cu dizabilități

1.1.1 Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Anual

Cunoașterea de către actorii sociali a prevederilor  legale privind accesibilizarea mediului

1.1.2 Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și a nevoii de accesibilizare a mediului prin folosirea tuturor mijloacelor mass media

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- emiterea de buletine informative

1.2. Accesibilizarea informațiilor din spațiul public pentru persoanele cu dizabilități

1.2.1 Derularea unor activități de informare a persoanelor cu dizabilități, având în vedere cerințele specifice tipului de afecțiune, referitoare la posibilitatea de accesare a informațiilor  (ex. interpret mimico-gestual, înregistrări audio în versiuni simplificate)

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- grup ţintă persoane adulte cu dizabilităţi

1.2.2 Dezvoltarea paginii de internet a institutiei cu facilități specifice pentru accesarea informațiilor de către persoanele cu deficiențe vizuale și auditive

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- creșterea gradului de accesare a paginii internet de către persoanele cu deficiențe vizuale și auditive

Obiectiv general 2. Promovarea integrării sociale a persoanelor cu handicap

Obiective specifice

Acţiuni

Responsa bil

Buget

Termen

Rezultate aşteptate

2.1. Dezvoltarea în comunitate a serviciilor sociale care să sprijine  persoanele cu dizabilități să își valorizeze potențialul și să își dezvolte noi abilități, prevenindu-se izolarea și marginalizarea acestora : centre de zi, centre de recuperare de tip ambulatoriu pentru persoanele cu probleme neuromotorii

2.1.1. Colaborarea cu autorităţile publice locale şi acordarea sprijinului metodologic necesar în vederea identificării, monitorizării şi asigurarea intervenţiei în comunitate pentru persoana adultă cu dizabilităţi/aflată în dificultate

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- Unităţile administrativ teritoriale din judeţ vor primi recomandări şi informari cu privire la responsabilităţile locale pentru asigurarea de servicii; monitorizare servicii şi colaborare, după caz

2.1.2. Sprijinirea dezvoltării sistemului de monitorizare şi coordonare a serviciilor sociale de la nivel local.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- reprezentanţi ai unităţilor administrativ teritoriale din judeţ vor participa la întâlnirile cu reprezentanţii DGASPC Tulcea

2.1.3. Sprijinirea dezvoltării unei reţele de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilităţi

DGASPC Tulcea,

Bugetul propriu

Permanent

grup ţintă:persoane cu dizabilităţi

2.2. Consiliere şi sprijin de specialitate acordate beneficiarilor din serviciile de tip rezidenţial în vederea menţinerii relațiilor personale

2.2.1 Informarea beneficiarilor cu privire la modalitatile prin care pot mentine relaţia cu familia, reprezentantul legal, prietenii (telefon, corespondenţă, vizite, ieşiri în comunitate)

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- Vor fi organizate minim 4 acţiuni /an pentru informarea persoanelor cu handicap instituţionalizate

2.2.2 Încurajarea beneficiarilor pentru personalizarea spațiului cu efecte persoanale provenite de la familie sau prieteni

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

Spațiile de locuit vor fi personalizate

2.2.3 Întruniri de grup cu tematica ”De la distanță aproape de oamenii dragi”

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- Creșterea numarului de beneficiari care reiau legătura cu familia și prietenii

2.2.4 Formarea personalului din cadrul serviciilor pentru persoane cu dizabilităţi ale DGASPCTulcea.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- Creșterea numarului de beneficiari care reiau legătura cu familia și prietenii

2.3. Derularea unor campanii de informare a actorilor sociali și a comunității cu privire la beneficiile implicării persoanelor cu handicap în viața comunității

2.3.1. Realizarea de acţiuni pentru promovarea egalităţii de şanse şi combaterea discriminării.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- Vor fi organizate minim 4 acţiuni /an

2.3.2.  Derularea in școli a unor acțiuni menite a stimula cunoașterea și conștientizarea de către copii a contribuțiilor persoanelor cu dizabilități la dezvoltarea societății

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

anual

- Vor fi organizate acţiuni /an în cel putin două școli din comunitate

2.3.3. Postarea pe pagina de internet a instituției de mesaje menite a promova recunoașterea calificărilor, abilităților persoanelor cu handicap

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- informarea publicului larg și a angajatorilor

2.3.4. Încurajarea mass- media să prezinte în mod valorizant, pozitiv problematica persoanelor cu dezabilități

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- îmbunătățirea imaginii persoanelor cu dizabilități

2.4. Creşterea accesului pentru un număr cât mai mare de persoane cu dizabilităţi pe piaţa deschisă a forţei de muncă

2.4.1. Identificarea persoanelor cu handicap instituţionalizate care pot fi încadrate în muncă, încurajarea integrării profesionale şi orientarea acestora către meserii adecvate

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Cresterea numarului de persoane asistate în centre orientate spre piața libera a muncii

2.4.2. Activități de consiliere si orientare pentru calificare și integrare profesională în cadrul centrelor rezidențiale

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Creșterea disponibilității să intenției de angajare în muncă a persoanelor rezidente în centre

2.4.3. Informarea potenţialilor angajatori cu privire la dreptul la muncă al persoanei cu handicap şi susţinerea de care pot beneficia pentru angajarea de persoane cu handicap.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Cresterera numarului de angajatori ai persoanelor cu dizabilități

2.4.4. Colaborarea cu AJOFM în vederea organizării bursei locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Anual

-  Cresterea numarului de participanți la bursa locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap

2.5  Facilitarea accesului persoanei cu dizabilități la resursele comunității, la programele de securitate socială, sănătate, educație, ocupare

2.5.1        Informarea persoanelor cu dizabilităţi cu privire la serviciile de sănătate şi la infrastructurile care furnizează aceste servicii

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Îmbunătățirea stării de sănătate a acestor persoane

2.5.2        Informarea persoanelor cu dizabilităţi cu privire la toate formele de educaţie şi învăţământ

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Creșterea gradului de acces la educație

2.5.3        Facilitarea accesului persoanei cu dizabilități la informațiile necesare accesării unei locuințe

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Creșterea gradului de acces la locuințele sociale de tip ANL

2.5.4        Asigurarea suportului pentru întocmirea documentației necesare pentru accesarea unui credit cu dobandă subvenționată pentru adaptarea locuinței sau achiziționarea unui mijloc de transport adaptat nevoilor

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Creșterea numărului de persoane care accesează un astfel de credit

Obiectiv general 3: Promovarea  unei atitudini pozitive față de persoanele cu handicap

Obiective specifice

Acţiuni

Responsa bil

Buget

Termen

Rezultate aşteptate

3.1 Derularea unor campanii de conștientizare în rândul actorilor sociali și a comunității cu privire la drepturile persoanelor cu handicap în vederea încurajării percepțiilor pozitive cu privire la acestea și a menținerii lor în comunitate

3.1.1 Realizarea de acţiuni de mediatizare/ popularizare, campanii de informare, distribuire de materiale publicitare/ informative.

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

anual

- Vor fi organizate minim 2 acţiuni de mediatizare/ popularizare/ informare pe an

3.1.2 Încheiere de parteneriate de colaborare cu instituţii publice sau private cu activităţi în domeniu

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

permanent

- derularea parteneriatelor existente şi identificarea unor noi opotunităţi in funcţie de nevoile beneficiarilor;

3.2.       Cultivarea la copii, încă de la o vârstă fragedă, a unei atitudini de respect și incluziune a persoanelor cu dizabilități.

3.2.1 Incheierea de parteneriate între centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități și școli

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Creșterea gradului de toleranță și implicare a copiilor în relațiile cu persoanele cu dizabilități

3.2.2. Propuneri de desfășurare a unor acțiuni comune în Săptamâna Școala Atfel cu tematică ce vizeaza persoanele cu dizabilități

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Anual

-  Participarea personalului instituției la astfel de acțiuni -  Creșterea gradului de toleranță și implicare a copiilor în relațiile cu persoanele cu dizabilități

3.3 . Facilitarea menținerii locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități

3.3.1.      Monitorizarea de către DGASPC a beneficiarilor care sunt angajați în vederea menţinerii locului de muncă

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Conform prevederilor legale

-  Reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă și prevenirea incetarii raportulrilor de muncă

3.3.2.      Colaborarea cu AJOFM Tulcea în vederea acordării tuturor facilităților către angajatorii persoanelor cu dizabilități

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  Cresterea numarului de persoane cu dizabilități angajate

Obiectiv general 4: Promovarea   unor condiții decente de viață pentru persoanele cu dizabilități aflate în instituțiile rezidențiale

Obiective specifice

Acţiuni

Responsa bil

Buget

Termen

Rezultate aşteptate

4.1. Implementarea reformei instituționale a serviciilor sociale din cadrul DGASPC  prin trecerea la îngrijirea la nivelul comunității prin valorificarea oportunităților de finanțare prin fonduri structurale

4.1.1 Identificarea surselor de finanțare și depunerea cererilor în termen

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

2019-2023

- cresterea numarului de cereri de finantare depuse si aprobate

4.1.2 Coordonarea SPAS – urilor pentru dezvoltarea serviciilor în comunitate

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- dezvoltarea de noi servicii în comunitate -reducerea numarului de  solicitări de instituționalizare

4.1.3. Întocmirea, avizarea și aprobarea planurilor de restructurare și reorganizare a instituțiilor rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

2019

-  reorganizarea direcției pentru protecția persoanelor adulte

4.2 Dezvoltarea  formelor alternative de locuire și îngrijire

4.2.1 Informarea actualilor beneficiari ai serviciilor rezidențiale cu privire la tipurile alternetive de locuire și îngrijire

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  creșterea gradului de accesptare a schimbării și reducerea numarului de asistați care refuză transferul

4.2.2.Transferarea etapizată a beneficiarilor de servicii rezidențiale în unități de tip vechi în forme alternative de locuire și îngrijire

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

2020-2021

-  numar redus de persoane adulte cu dizabilități care nu se adaptează noilor locații

4.3. Dezvoltarea programelor de menținere/ dezvoltare  a deprinderilor de viață independentă în centrele rezidențiale în vederea pregătirii beneficiarilor pentru un mod de viață cu un grad sporit de independență

4.3.1. Reevaluarea periodică a situației socio-psiho-medicale a persoanei cu dizabilități instituționalizată;

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  planuri indivuduale de intervenție în care serviciile sunt personalizate

4.3.2. Incurajarea participării beneficiarilor la activitățile de ergoterapie și expunerea produselor realizate în spații publice din comunitate

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  cel puțin două evenimente ăn care sunt expuse produsele realizate de beneficiari anual

4.3.3. Aplicarea standardelor specifice minime  de calitate pentru serviciile de protecție specială;

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  respectarea standardelor de calitate in oferirea serviciilor pentru beneficiari

4.3.4. Monitorizarea calității serviciilor de protecție specializată a persoanelor cu dizabilități;

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  număr redus de reclamații -  numar redus de incidente -  numar redus de abateri disciplnare ale personalului

4.3.5. Formarea continuă a personalului implicat în protecția și îngrijirea persoanei cu dizabilități;

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  creșterea calității serviciilor oferite în serviciile rezidențiale

4.3.6. Desfășurarea de activități de autogospodărire, activități lucrative în microgrădini și microferme

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  creșterea numărului de beneficiari care participă la activitățile lucrative și dezvoltă aptitudini specifice

4.4. Dezvoltarea alternativelor de îngrijire la domiciliu a persoanelor adulte cu handicap accentuat și grav

4.4.1. Campanie de informare a publicului larg cu privire la profesia de asistent personal profesionist

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  o campanie pe an

4.4.2. Organizarea unei rețele de asistenți personali profesioniști

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

2020

-  oferirea de servicii de îngrijire alternative sistemului rezidențial

4.5. Derularea unor campanii de conștientizare în rândul autorităților publice locale a nevoii de dezvoltarea a structurii de servicii comunitare de sprijin a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora pentru viață independentă în comunitate (asistență personală, îngrijiri la domiciliu, centre de zi, centre de respiro, centre de recuperare, echipe mobile).

4.5. 1. Informarea periodică a autoritălor locale cu privire la necesitatea dezvoltării serviciilor comunitare

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

-  desfășurarea a cel puțin 3 sesiuni anuale de informare de către direcția  de coordonare a SPAS-urilor

Obiectiv general 5: Optimizarea procesului de trecere a tinerilor cu dizabilități din sistemul de protecție a copilului în cel de protecție rezidențială pentru adulți

Obiective specifice

Acţiuni

Responsabil

Buget

Termen

Rezultate aşteptate

5.1  Colaborarea cu specialiștii din sistemul de protecție a copilului în vedere identificării celei mai bune alternative de îngrijire pentru tinerii cu dizabilități având în vedere nevoile individuale, dar și abilitățile și aptitudinile acestora

5.1.1 Organizarea de sesiuni de schimb de experiență cu specialiștii din sistemul de protecție a copilului

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- dobândirea de cunoştinţe și informații privind modalitatea de intervenție în situația tinerilor care urmează să fie transferați - reducerea numărului de tineri rezistenți la schimbare

5.1.2  Realizarea evaluarii nevoii de sprijin, conform fișei individuale de evaluare a persoanelor adulte instrument utilizat în sistemul rezidențial, in perioada premergătoare transferului în sistemul de protecție pentru persoanele adulte cu dizabilități

DGASPC Tulcea

Bugetul propriu

Permanent

- identificarea corectă a tipului de serviciu pentru persoanele adulte cu dizabilități care răspund optim nevoilor fiecărui tănăr

 

 

 

PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

 

Obiective operaţionale		Acţiuni	Responsa bil	Buget	Termen		Rezultate aşteptate
Obiectiv general 1: Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice
1.1 Respectarea standardelor specifice minime de calitate din cadrul serviciilor pentru persoane vârstnice de la nivelul DGASPC Tulcea		1.1.1 Furnizarea de servicii specializate în centrul rezidential pentru vârstnici.	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu	Permanent		- respectarea standardelor minime de calitate
		1.1.2  Reamenajarea spațiului în care funcționează serviciul rezidențial pentru persoane vârstnice și dotarea cu facilități specifice nevoilor	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu	2019-2020		- spațiile vor respecta prevederile standardelor specifice minime de calitate
1.2 Formarea /  instruirea profesionala a personalului care asigura ingrijirea si supravegherea persoanelor varstnice		1.2.1 Perfecționarea periodică a personalului din serviciul rezidențial pentru persoane vârstnice	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  7 angajați/an
1.3  Implicarea autorităților publice locale în vedere cunoașterii nevoilor persoanelor vârstnice din comunitate		1.3.1 Întâlniri periodice cu reprezentanții autorităților locale/ SPAS în vederea creșterii gradului de implicare a acestora în soluționarea problemelor cu care se confrunta populația vârstnică	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  desfășurarea a cel puțin 3 sesiuni anuale de informare de către direcția  de coordonare a SPAS-urilor
		1.3.2 Derularea unor campanii comune de evaluare a nevoilor locale in 2 localitati	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		2020		-  identificarea nevoilor concrete de servicii comunitare în cele două localități
1.4 Militarea pentru dezvoltarea unui parteneriat activ cu autoritățile locale pentru soluționarea situațiilor problematice cu care se confruntă vârstnicii comunității		1.4.1.  Transmiterea de recomandări privind serviciile necesare şi informarea primăriilor cu privire la responsabilităţile locale pentru înfiinţarea de servicii alternative/ de prevenire; monitorizare servicii înfiinţate şi colaborare, după caz.	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  reducerea numărului de cazuri referite către DGASPC Tulcea
1.5 Implicarea autorităților locale în activarea resurselor comunitare: medic de familie, asistent medical comunitar, persoanele beneficiare de VMG, instituții de cult, pentru îmbunătățirea calitații vieții vârstnicilor		1.5.1. Întâlniri periodice cu reprezentanții autorităților locale/ SPAS in vederea conștientizării resurselor de care dispun pe plan local pentru soluționarea problemelor vârstnicilor din comunitate	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  desfășurarea a cel puțin 3 sesiuni anuale de informare de către direcția  de coordonare a SPAS-urilor
Obiectiv general 2: Combaterea riscului de excluziune socială
2.1. Stimularea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice	2.1.1 Consilerea persoanelor asistate in centru rezidential pentru persoane vârstnice apte pentru implicarea in acțiuni de voluntariat în unitățile rezidențiale pentru copii		DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		- Vor fi organizate minim 2 acţiuni de informare pe an în CPV și ședințe de consiliere individuală
	2.1.2. Realizarea unui parteneriat cu structuri ale pensionarilor		DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  protocol de colaborare
	2.1.3  Implicarea persoanelor vârstnice în oferirea de servicii sociale pentru semenii lor		DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		-  creșterea numărului de ONG-uri în care activează persoane vârstnice
2.2.  Informarea populației cu privire la drepturile persoanelor vârstnice, în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica specifică   persoanei vârstnice şi a familiei acesteia	2.2.1. Derularea unei campanii de sensibilizare şi formare a opiniei publice		DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		anual		- Vor fi organizate minim 2 acţiuni de mediatizare/ popularizare/ informare pe an
2.3. Dezvoltarea parteneriatului public privat în vederea dezvoltării/înfiinţării serviciilor, în principal a celor comunitare	2.3.1 Încheierea de contracte de parteneriat şi colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii sociale din judeţ şi/sau cu alte organizaţii neguvernamentale.		DGASPC Tulcea	Bugetul propriu		Permanent		- derularea parteneriatelor existente şi identificarea unor noi opotunităţi in funcţie de nevoile beneficiarilor;

PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA ALTOR CATEGORII DE PERSOANE AFLATE ÎN SITUAȚII DE VULNERABILITATE

Obiective operaţionale	Acţiuni	Responsa bili	Buget	Termen	Rezultate aşteptate
Obiectiv general 1: Incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, fără susținerea familiei
1.1.    Facilitarea accesului persoanelor din aceste categorii la sistemul de beneficii sociale și servicii comunitare existente	1.1.1 Informarea și consilierea persoanelor din aceste categorii vulnerabile.	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu	Permanent	- reducerea numărului de persoane care solicită instituționalizare
1.2.    Dezvoltarea unui parteneriat activ cu autoritățile locale pentru soluționarea situațiilor problematice cu care se confruntă aceste categorii de persoane vulnerabile	1.2.1. Transmiterea de recomandări privind serviciile necesare şi informarea primăriilor cu privire la responsabilităţile locale pentru înfiinţarea de servicii alternative/ de prevenire	DGASPC Tulcea	Bugetul propriu	Permanent	-  reducerea numărului de cazuri referite către DGASPC Tulcea